Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
În anul 2025, comunitatea științifică a reconfigurat percepția asupra microplasticelor, evidențiind trecerea acestora de la o problemă de mediu la o amenințare directă pentru sănătatea umană. Potrivit noilor studii analizate de %source%, aceste particule mici de plastic se găsesc acum în organe, sânge și chiar în creier, iar efectele lor asupra sănătății sunt din ce în ce mai grave.
Microplasticele sunt particule extrem de mici, unele invizibile cu ochiul liber, provenite din degradarea plasticului din ambalaje, haine sintetice și alte produse cotidiene. Cercetările din 2025 au demonstrat că aceste particule nu se limitează la stomac sau plămâni, ci traversează bariere biologice considerate anterior protecții sigure, cum ar fi bariera hematoencefalică, care protejează creierul.
Un studiu realizat pe probe de creier uman a relevat că microplasticele se acumulează progresiv, cantitățile găsite în mostrele recente fiind semnificativ mai mari decât cele din trecut. Estimările sugerează că în creierul unei persoane se poate afla o cantitate de plastic echivalentă cu greutatea unei linguri. Această acumulare constantă reflectă o expunere în creștere continuă.
Prezența microplasticelor în creier a fost transformată într-un pericol insidios. Aceste particule nu provoacă dureri sau simptome imediate, însă pot afecta funcționarea normală a creierului pe termen lung. Studiile din 2025 leagă prezența microplasticelor de afecțiuni neurologice, inclusiv tulburări de memorie și demență, iar experimentele pe animale au evidențiat simptome asemănătoare bolii Alzheimer în stadiile ei incipiente.
În plus, cercetări suplimentare sugerează o conexiune între microplastice și patologiile cardiovasculare, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral, sporind astfel riscul general pentru sănătatea umană. Astfel, aceste particule devin un „ucigaș tăcut”, cu efecte grave dar greu de detectat.
Sezonul rece aduce nu doar temperaturi scăzute, ci și o creștere a numărului de îmbolnăviri, potrivit medicilor citați de surse medicale. Aceștia subliniază că frigul nu provoacă direct bolile, ci creează condițiile ideale pentru acțiunea virusurilor și bacteriilor, determinând frecvența mai mare a infecțiilor respiratorii și urinare în această perioadă.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a relansat discuția privind reformarea sistemului de gărzi din spitalele publice, o problemă veche și complexă ce afectează personalul medical. Conform declarațiilor sale, disfuncționalitățile actuale au fost tratate superficial în ultimii ani, iar ministerul lucrează, împreună cu sindicatele și societățile profesionale, la soluții sustenabile pentru o reorganizare echitabilă și eficientă.
Sezonul gripal 2025–2026 continuă să ridice îngrijorări semnificative la nivel național. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat miercuri că în ultima săptămână au fost înregistrate două decese noi din cauza virusurilor gripale, numărul total al victimelor ajungând astfel la trei persoane, toate cu vârsta de peste 65 de ani, informează agerpres.
Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită oficial ca activitatea de gardă să fie considerată ca vechime în muncă și să fie remunerată conform grilelor salariale actuale pentru toate categoriile de asistență medicală. Potrivit unui comunicat transmis Agerpres, CMR argumentează că efortul medicilor în aceste perioade, adesea foarte solicitante, trebuie reflectat corect în parcursul profesional și drepturile legale.
