Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cluj-Napoca se confruntă cu o intensificare a numărului de proprietari de imobile în ultimii patru ani, potrivit unor statistici recente. În perioada 2020-2024, numărul persoanelor care dețin între 11 și 20 de locuințe a crescut de la 218 la 310, ceea ce reprezintă o creștere de 92 de proprietari.
Conform stiridecluj.ro, o altă statistică relevantă arată că, în 2020, existau 1049 de proprietari cu între 5 și 10 locuințe, iar până în 2024 acest număr a ajuns la 1780, marcând o creștere semnificativă de 70%.
Mișcarea "Casi sociale ACUM" a subliniat că această expansiune a proprietăților private nu contribuie la soluționarea crizei locuirii din oraș. Reprezentanții mișcării susțin că adevărata soluție constă în construirea de locuințe sociale publice, un demers deja adoptat de Consiliul Local prin Strategia de Dezvoltare Integrată realizată de Banca Mondială în 2022.
Pe de altă parte, aceștia au menționat că Primăria Cluj-Napoca dispune de un excedent al bugetului de peste 700 de milioane de lei, în care ar putea investi în soluții pentru criza locuirii. "Dăm aici doar un exemplu: blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, cu 12 apartamente, finalizat în mai 2021, a costat aproximativ 4.000.000 lei. Din suma necheltuită în 2024, de 707 milioane lei, s-ar putea construi 176 de blocuri de acest fel, adică peste 2100 de apartamente", au afirmat reprezentanții mișcării.
Ei au adăugat că Primăria nu pare să fie responsabilă în gestionarea fondurilor publice, întrucât costurile pentru construcția unui bloc nou sunt de două ori mai mari decât achiziția unui imobil existent pe piață. Această situație ridică semne de întrebare asupra priorităților administrației locale în raport cu nevoile reale ale cetățenilor.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a transmis public un mesaj dur și clar privind independența justiției și statutul magistraților. Tișe susține că redundarea salariilor și pensiilor magistraților reprezintă un atac la adresa statului de drept și a democrației.
Deputatul clujean Remus Lăpușan readuce în atenție importanța investițiilor în protecția mediului, amintind un proiect de împădurire realizat în urmă cu aproximativ 12 ani în comuna Viișoara, satul Urca. „În urmă cu aproximativ 12 ani, am participat, alături de primarul comunei Viișoara, Roman Ioan, la un proiect de plantare de copaci în satul Urca, având ca obiectiv împădurirea unei suprafețe de aproximativ 150 de hectare”, a transmis deputatul.
Locuitorii din Cluj au observat că un crater reasfaltat recent pe Calea Dezmirului s-a deteriorat rapid, revenind la starea inițială după o noapte cu temperaturi scăzute și zăpadă, notează Știri de Cluj. Situația a stârnit reacții ironice privind calitatea reparațiilor, care par a fi mai degrabă temporare și neeficiente.
Creșterile impozitelor locale din acest an au atins niveluri fără precedent în România, surprinzând cetățenii mai ales în cazul impozitului pe locuință, care a crescut considerabil față de 2025. Potrivit %source%, autoritățile locale au rămas inițial tăcute, însă primarul din Baciu, Balazs Janos, a oferit recent explicații clare privind aceste modificări.
