Update 9 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cluj-Napoca se confruntă cu o intensificare a numărului de proprietari de imobile în ultimii patru ani, potrivit unor statistici recente. În perioada 2020-2024, numărul persoanelor care dețin între 11 și 20 de locuințe a crescut de la 218 la 310, ceea ce reprezintă o creștere de 92 de proprietari.
Conform stiridecluj.ro, o altă statistică relevantă arată că, în 2020, existau 1049 de proprietari cu între 5 și 10 locuințe, iar până în 2024 acest număr a ajuns la 1780, marcând o creștere semnificativă de 70%.
Mișcarea "Casi sociale ACUM" a subliniat că această expansiune a proprietăților private nu contribuie la soluționarea crizei locuirii din oraș. Reprezentanții mișcării susțin că adevărata soluție constă în construirea de locuințe sociale publice, un demers deja adoptat de Consiliul Local prin Strategia de Dezvoltare Integrată realizată de Banca Mondială în 2022.
Pe de altă parte, aceștia au menționat că Primăria Cluj-Napoca dispune de un excedent al bugetului de peste 700 de milioane de lei, în care ar putea investi în soluții pentru criza locuirii. "Dăm aici doar un exemplu: blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, cu 12 apartamente, finalizat în mai 2021, a costat aproximativ 4.000.000 lei. Din suma necheltuită în 2024, de 707 milioane lei, s-ar putea construi 176 de blocuri de acest fel, adică peste 2100 de apartamente", au afirmat reprezentanții mișcării.
Ei au adăugat că Primăria nu pare să fie responsabilă în gestionarea fondurilor publice, întrucât costurile pentru construcția unui bloc nou sunt de două ori mai mari decât achiziția unui imobil existent pe piață. Această situație ridică semne de întrebare asupra priorităților administrației locale în raport cu nevoile reale ale cetățenilor.
Profesorul Adrian Papahagi a descris, în urma unei vizite la Episcopia Hușilor, o realitate impresionantă, dar puțin cunoscută, a implicării filantropice a Bisericii Ortodoxe Române. El subliniază că în jurul unei catedrale mici se desfășoară o activitate socială de amploare.
Consiliul Județean Cluj a anunțat joi un progres major în digitalizarea administrației publice: toate documentele pot fi transmise cetățenilor exclusiv prin platforma „Ghișeul Unic”. Această realizare face din Cluj prima instituție publică din țară care operează integral în mediul digital.
Consiliul Județean Cluj implementează o digitalizare completă în relația cu cetățenii, devenind prima instituție publică care renunță total la utilizarea hârtiei. Alin Tișe a declarat că este vorba despre o „veritabilă revoluție administrativă” și o modernizare esențială a administrației locale.
Deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a lansat un apel clar și ferm către clasa politică și Guvern, subliniind nevoia urgentă de creștere a salariului minim și de implementare a unui mecanism transparent, adaptat realităților economice actuale. El a atras atenția asupra decalajului major dintre veniturile românilor și costurile vieții.
