Update 11 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cluj-Napoca se confruntă cu o intensificare a numărului de proprietari de imobile în ultimii patru ani, potrivit unor statistici recente. În perioada 2020-2024, numărul persoanelor care dețin între 11 și 20 de locuințe a crescut de la 218 la 310, ceea ce reprezintă o creștere de 92 de proprietari.
Conform stiridecluj.ro, o altă statistică relevantă arată că, în 2020, existau 1049 de proprietari cu între 5 și 10 locuințe, iar până în 2024 acest număr a ajuns la 1780, marcând o creștere semnificativă de 70%.
Mișcarea "Casi sociale ACUM" a subliniat că această expansiune a proprietăților private nu contribuie la soluționarea crizei locuirii din oraș. Reprezentanții mișcării susțin că adevărata soluție constă în construirea de locuințe sociale publice, un demers deja adoptat de Consiliul Local prin Strategia de Dezvoltare Integrată realizată de Banca Mondială în 2022.
Pe de altă parte, aceștia au menționat că Primăria Cluj-Napoca dispune de un excedent al bugetului de peste 700 de milioane de lei, în care ar putea investi în soluții pentru criza locuirii. "Dăm aici doar un exemplu: blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, cu 12 apartamente, finalizat în mai 2021, a costat aproximativ 4.000.000 lei. Din suma necheltuită în 2024, de 707 milioane lei, s-ar putea construi 176 de blocuri de acest fel, adică peste 2100 de apartamente", au afirmat reprezentanții mișcării.
Ei au adăugat că Primăria nu pare să fie responsabilă în gestionarea fondurilor publice, întrucât costurile pentru construcția unui bloc nou sunt de două ori mai mari decât achiziția unui imobil existent pe piață. Această situație ridică semne de întrebare asupra priorităților administrației locale în raport cu nevoile reale ale cetățenilor.
Locuitorii comunei Apahida s-au arătat nemulțumiți de starea deplorabilă a străzii Triajului, adresând o solicitare autorităților printr-un video trimis redacției stiridecluj.ro. Aceștia așteaptă măsuri rapide pentru rezolvarea situației.
Pasajul de legătură dintre DN1C și Parcul Industrial TETAROM III a intrat într-o fază crucială, conform declarațiilor deputatului clujean Remus Lăpușan și primarului comunei Jucu, Valentin Dorel Pojar. Proiectul se află în pregătiri, iar zona destinată lucrărilor este deja amenajată, marcând un pas important pentru infrastructura din estul județului Cluj.
Locuitorii din Cluj-Napoca semnalează probleme majore pe strada Cicio Pop, care se află într-o stare avansată de degradare. Potrivit sesizărilor, episoadele recente de ninsoare și îngheț au agravat situația, provocând apariția unor gropi adânci pe carosabil.
Deputatul clujean Remus Lăpușan a evidențiat importanța Programului SAFE – Security Action for Europe, un mecanism european destinat să sprijine statele membre în întărirea capacităților de securitate și apărare. Conform informațiilor furnizate de Lăpușan, România are la dispoziție o alocare de aproximativ 16,6 miliarde de euro, care poate fi folosită pentru achiziții strategice și investiții cu efect pe termen lung.
