Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Cluj-Napoca se confruntă cu o intensificare a numărului de proprietari de imobile în ultimii patru ani, potrivit unor statistici recente. În perioada 2020-2024, numărul persoanelor care dețin între 11 și 20 de locuințe a crescut de la 218 la 310, ceea ce reprezintă o creștere de 92 de proprietari.
Conform stiridecluj.ro, o altă statistică relevantă arată că, în 2020, existau 1049 de proprietari cu între 5 și 10 locuințe, iar până în 2024 acest număr a ajuns la 1780, marcând o creștere semnificativă de 70%.
Mișcarea "Casi sociale ACUM" a subliniat că această expansiune a proprietăților private nu contribuie la soluționarea crizei locuirii din oraș. Reprezentanții mișcării susțin că adevărata soluție constă în construirea de locuințe sociale publice, un demers deja adoptat de Consiliul Local prin Strategia de Dezvoltare Integrată realizată de Banca Mondială în 2022.
Pe de altă parte, aceștia au menționat că Primăria Cluj-Napoca dispune de un excedent al bugetului de peste 700 de milioane de lei, în care ar putea investi în soluții pentru criza locuirii. "Dăm aici doar un exemplu: blocul de locuințe sociale de pe str. Ghimeșului, cu 12 apartamente, finalizat în mai 2021, a costat aproximativ 4.000.000 lei. Din suma necheltuită în 2024, de 707 milioane lei, s-ar putea construi 176 de blocuri de acest fel, adică peste 2100 de apartamente", au afirmat reprezentanții mișcării.
Ei au adăugat că Primăria nu pare să fie responsabilă în gestionarea fondurilor publice, întrucât costurile pentru construcția unui bloc nou sunt de două ori mai mari decât achiziția unui imobil existent pe piață. Această situație ridică semne de întrebare asupra priorităților administrației locale în raport cu nevoile reale ale cetățenilor.
Gala de Excelență „10 pentru Cluj”, aflată la ediția a 17-a, se deschide din nou pentru elevii și tinerii clujeni care excelează în educație, artă, sport, cultură sau implicare civică. Evenimentul este susținut de Primăria Cluj-Napoca și de Consiliul Local, cu sprijin local și european.
Oana Gheorghiu, noua vicepremieră a României, a spus joi seară la Digi24 că mandatul său va aduce „o gură de aer proaspăt” prin reforme reale, debirocratizare și digitalizare. Ea și-a exprimat dorința de a forma un cabinet și de a prezenta un program concret în următoarele săptămâni.
Filip Lariu, absolvent al Colegiului Național „George Coșbuc” și al Universității Babeș-Bolyai, a fost invitat să reprezinte România la Săptămâna Dreptului Internațional organizată de ONU. Evenimentul reunește lideri și diplomați în discuții despre pace, drepturile omului și probleme globale actuale.
Primul pasaj subteran al Clujului, situat între Strada Oașului și Bulevardul Muncii, este în faza de proiectare avansată. O simulare video arată modul în care traficul va fi organizat în tunel, oferind o imagine clară a circulației după finalizarea lucrărilor.
