Tinerii europeni se îndreaptă spre naționalism, arată o analiză recentă

Un studiu realizat de Deniz Torcu, profesor asociat de globalizare, afaceri și mass-media la IE University, relevă o tendință alarmantă în rândul tinerilor europeni. Aceștia, ce vorbesc mai multe limbi și sunt educați în instituții de prestigiu, se lasă atrași de discursuri naționaliste. Potrivit analizei publicate pe platforma The Conversation, acest fenomen are implicații semnificative asupra viitorului Uniunii Europene.

👉 Ascensiunea extremelor drepte în politica europeană

Extrema dreaptă câștigă din ce în ce mai mult teren în Europa, având în vedere că alegerile pentru Parlamentul European din 2024 au adus un procent record de 27% din voturi pentru partidele de extremă dreaptă, ceea ce se traduce prin 191 de locuri din 720. Acest sprijin nu vine doar din rândul periferiei economice, ci și din partea tinerilor, care s-au arătat tot mai receptivi la aceste mișcări, sprijinul pentru extremele drepte în rândul tinerilor sub 30 de ani depășind 21% în ultimii ani.

Cazurile din Germania și Franța ilustrează această tendință. Partidul AfD a crescut de la 5% la 19% în rândul tinerilor, în timp ce Adunarea Națională a Marinei Le Pen a devenit cel mai popular partid în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 34 de ani în 2024. Această ascensiune este îngrijorătoare, având în vedere că partidele de extremă dreaptă promovează un mesaj eurosceptic, care reprezintă o amenințare reală la adresa integrității Uniunii Europene.

👉 Necesitatea unei narațiuni culturale europene

Conform raportului „Marea Resetare” din 2025, această tendință a fost amplificată de lipsa unei strategii culturale adecvate din partea Uniunii Europene, care a neglijat aspectele culturale în favoarea unor reforme economice și instituționale. „Mișcările naționaliste nu câștigă pe baza platformelor politice, ci pe baza identității”, afirmă Torcu, subliniind importanța unei narațiuni coperitoare care să reziste în fața mesajelor naționaliste.

Europa a avut odată un proiect cultural comun, mai ales prin inițiative precum „Capitala Europeană a Culturii”, dar aceste programe nu s-au mai adaptat la noile realități mediatice. În prezent, tinerii europeni interacționează în principal prin platforme sociale, care amplifică mesajele naționaliste, în detrimentul unei identități culturale europene unite.