Profesorul Dan Longrois explică principiile îngrijirii în terapie intensivă

Profesorul de Anestezie și Terapie Intensivă, Dan Longrois, care lucrează în prezent la spitalul Bichat-Claude Bernard din Paris, a oferit clarificări importante cu privire la principiile îngrijirii pacienților în secțiile de terapie intensivă într-un interviu recent acordat News.ro. Contextul discuției a fost scandalul de la Spitalul Pantelimon, unde s-au ridicat întrebări legate de utilizarea noradrenalinei și de deciziile luate în cazul pacienților în stadii terminale de boală.

Longrois a subliniat că pacienții ajung în terapie intensivă din cauza unor probleme severe de sănătate și că scopul tratamentului este de a mobiliza "rezervele funcționale" ale organelor afectate. Acesta a explicat că, deși tehnicile moderne permit înlocuirea parțială a funcțiilor vitale, nu se poate înlocui funcția cerebrală. El a insistat asupra importanței rezervei funcționale ale organelor, susținând că, în cazul în care nu mai există această rezervă, se ajunge la o stare de șoc refractar, unde probabilitatea de a salva pacientul este foarte mică.

În această situație, profesorul a confirmat că nu este o greșeală să se reducă doza de noradrenalina, deoarece efectele excessive pot deveni nocive. De asemenea, el a subliniat că în multe țări occidentale, pacienții au posibilitatea de a-și exprima dorințele în legătură cu îngrijirea lor medicală prin directive anticipate, ceea ce facilitează deciziile legate de tratamentele în situații critice.

Longrois a discutat despre importanța cadrelor legale existente în Franța și alte state, care permit pacienților să scrie ce își doresc să se întâmple cu ei în cazul unei internări în terapie intensivă. Acest sistem de directive anticipate protejează dorințele pacienților și ajută medicii să ia decizii informate despre tratamente.

Medicii din terapie intensivă sunt instruiți să colaboreze cu colegii lor pentru a găsi soluții adecvate și pentru a asigura că pacienții și familiile lor sunt informate despre opțiunile disponibile. Longrois a pledat pentru un cadru legislativ similar în România, care să permită limitarea tratamentelor în cazul pacienților în stadii terminale, pentru a evita suferința inutilă și pentru a asigura o abordare umană.

Profesorul a subliniat că un astfel de cadru legislativ nu doar că ar proteja interesele pacienților, ci ar ajuta și medicii, oferind claritate și sprijin în procesul decizional. El a menționat că este dispus să-și ofere ajutorul colegilor din România în elaborarea acestor reglementări.

Longrois are o vastă experiență internațională în domeniu și a ocupat funcții importante în organizații de specialitate. De asemenea, el a subliniat că este nevoie de o abordare mai umană în medicina modernă, în care societatea să recunoască limitele îngrijirii medicale.