Legătura dintre pesticidele utilizate în agricultură și boala Parkinson
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Ion Ionescu

Legătura dintre pesticidele utilizate în agricultură și boala Parkinson
Erbicidele și pesticidele sunt asociate, în diverse studii, cu apariția unor afecțiuni grave, inclusiv cancerul și problemele de reproducere. Recent, boala neurodegenerativă Parkinson a captat atenția experților, care sugerează că pesticide precum MPTP, paraquat și glifosat ar putea fi factori de risc semnificativi. Potrivit digi24.ro, medicul olandez Bas Bloem, care conduce o clinică de renume mondial, subliniază că Parkinson este "predominant o boală de mediu", determinată mai mult de expunerea la substanțe toxice decât de factorii genetici.
În anii '80, un incident șocant a evidențiat potențialul neurotoxic al MPTP, atunci când șapte consumatori de heroină au fost internați într-un spital din California, dezvoltând simptome avansate de Parkinson după expunerea la acest contaminant. Acest caz a schimbat percepția asupra bolii, care a fost considerată până atunci o afecțiune a vârstei înaintate.
Bas Bloem s-a alăturat echipei neurologului William Langston, care a descoperit legătura între MPTP și Parkinson. Bloem menționează că această experiență l-a ajutat să înțeleagă că Parkinson nu este doar o problemă de ghinion, ci poate avea cauze provocate. Clinica sa din Nijmegen, Olanda, tratează sute de pacienți anual și realizează cercetări inovatoare pentru diagnosticarea timpurie a bolii.
Cu o rată crescândă a bolii Parkinson la nivel mondial, Bloem avertizează că expunerea prelungită la pesticide, mai ales în zonele rurale, unde acestea sunt utilizate pe scară largă, ar putea explica această tendință alarmantă. Studiile sugerează că Parkinson a fost o boală rară înainte de revoluția agricolă, iar utilizarea intensivă a pesticidelor a contribuit la creșterea sa semnificativă în ultimele două decenii.
Europa a reacționat în unele privințe, interzicând anumite pesticide legate de boala Parkinson, dar multe altele, precum paraquat, rămân disponibile în economii ca cele din Regatul Unit și China. Deși utilizarea erbicidului glifosat este sub un control mai strict, acesta continuă să fie vândut pe scară largă, provocând controverse legate de siguranța sa.
Deși nu există dovezi definitive care să asocieze glifosatul direct cu Parkinson, Bloem susține că efectele cumulative ale substanțelor chimice utilizate în agricultură ar trebui să fie investigate mai îndeaproape. El admite că regula actuală care se concentrează pe toxicitatea acută a pesticidelor nu reflectă realitatea expunerii pe termen lung.
Mai multe studii au evidențiat corelația dintre expunerea la pesticide și ratele în creștere ale bolii Parkinson în regiunile cu agricultură intensivă. În acest context, Bloem consideră că este nevoie de o schimbare în modul în care sunt reglementate substanțele chimice, de la o abordare reactivă la una preventivă, care să includă evaluări mai riguroase ale riscurilor pe termen lung.
În concluzie, comunitatea medicală, inclusiv Bas Bloem, continuă să lupte pentru recunoașterea legăturii dintre mediul înconjurător, substanțele chimice utilizate în agricultură și creșterea cazurilor de Parkinson, subliniind necesitatea unor măsuri mai proactive în protecția sănătății publice.