Ministrul Darău, noi direcții pentru economia României după studiul OCDE
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, a participat luni la lansarea unui Studiu Economic recent dedicat României, elaborat de OCDE. Conform Agerpres, oficialul a subliniat importanța aderării la organizație ca un factor de modernizare a politicilor publice.
👉 Context internațional și recomandări din studiul OCDE
Darău a corelat mesajele sale cu incertitudinile actuale generate de războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu. În acest cadru, studiul OCDE oferă analize și recomandări esențiale. „Competitivitatea adaptată ritmului lumii de azi va fi o provocare pentru fiecare economie. Este momentul să ne reinventăm și să îndrăznim soluții diferite față de cele încercate până acum", a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, eliminarea barierelor în calea antreprenoriatului și inovării ar face din creșterea economică sustenabilă un obiectiv realizabil. Darău a prezentat patru direcții majore de acțiune pentru minister.
👉 Principalele direcții strategice pentru economia românească
Prima direcție vizează consolidarea dialogului cu mediul de afaceri, unde politicile economice vor fi elaborate în consultare constantă cu actorii economici, inclusiv IMM-urile, pe care le-a numit „coloana vertebrală a economiei". A doua direcție se axează pe reducerea birocrației și digitalizare, recunoscând că procesul de înființare și operare a unei afaceri în România este „relativ împovărător din punct de vedere administrativ”, conform concluziilor studiului OCDE.
De asemenea, programele de tip StartUp Nation vor fi mai bine aliniate cu obiectivele de inovare, iar conectarea companiilor la lanțurile valorice globale este o prioritate. „Creșterea productivității prin investiții în competențe și tehnologie este esențială", a subliniat Darău, adăugând că o productivitate scăzută poate eroda avantajul competitiv al României.
În final, ministrul a subliniat importanța valorificării inteligenței artificiale, descriind dezvoltarea rapidă a AI ca un „moment T0” pentru accelerarea inovării, esențial pentru reducerea decalajelor față de economiile mai avansate.
