Peste 1.000 de persoane trăiesc în condiții precare lângă groapa de gunoi din Cluj

În 2010, zeci de familii au fost evacuate din centrul Clujului și mutate forțat într-o zonă periferică, chiar lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. „De atunci, Pata Rât a devenit simbolul rasismului de mediu în România.”, afirmă Bogdan Burdușel, activist roma și fondatorul organizației „The Future is Roma”.

Mulți dintre locuitori provin din evacuări similare, iar condițiile de trai sunt extrem de dificile: barăci improvizate, containere, lipsa apei curente și a canalizării. Bogdan Burdușel explică: „Este exemplul clasic a ceea ce înseamnă rasismul de mediu: comunități vulnerabile, cu precădere minorități etnice, trimise să trăiască în zone toxice, poluate, cu impact devastator asupra sănătății lor.”

Autoritățile locale și centrale au neglijat situația, iar proiectele promise de reabilitare au rămas neîndeplinite. Activistul susține că problema devine cel mai cunoscut caz de rasism de mediu în România și semnalează că „situația oamenilor din Pata Rât este testul suprem.” Conform stiridecluj.ro, fără intervenții reale, discursurile despre mediul curat rămân goale.

Noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu, vorbește despre teme precum combaterea deșertificării, dar Burdușel întreabă dacă „va avea curajul să recunoască și să repare situații precum cea din Pata Rât. O adevărată politică de mediu trebuie să garanteze dreptul fiecăruia la un mediu curat și o viață cu demnitate.”