Cluj-Napoca se confruntă cu aer poluat peste limitele legale
Locuitorii din Cluj-Napoca respiră un aer care depășește constant limitele legale de poluare, conform datelor recente ale Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP). Traficul intens și încălzirea rezidențială cu lemne sau cărbune contribuie la o concentrație ridicată de particule fine și oxizi de azot, substanțe dăunătoare sănătății, în special pentru copii.
👉 Indicele de calitate a aerului și riscurile pentru sănătate
ANMAP definește aerul curat prin indicele de calitate a aerului, calculat pe baza datelor din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA). Acest indice variază de la 1 („Bun”) la 6 („Extrem de rău”), în funcție de concentrația diferitelor tipuri de poluanți. "Un aer curat este acela al cărui indice general este 1, asociat calificativului «Bun». În majoritatea orașelor mari, însă, valorile depășesc constant limitele legale, ceea ce expune populația la riscuri pentru sănătate", afirmă specialiștii ANMAP.
Orașele din România incluse în regimul de gestionare I, unde poluarea depășește valorile-limită, includ Cluj-Napoca, București, Brașov, Constanța, Iași, Ploiești și Timișoara. În Cluj, vinovații principali pentru calitatea scăzută a aerului sunt traficul și încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune, în special în zonele cu case vechi sau cu acces limitat la rețele de gaze.
👉 Factori majori de poluare și impactul asupra sănătății copiilor
Autovehiculele care circulă prin oraș reprezintă principalele surse de oxizi de azot, iar combinația dintre trafic și încălzirea rezidențială este responsabilă pentru particulele fine (PM10 și PM2,5). Expunerea prelungită la aer poluat poate cauza inflamații ale căilor respiratorii, agrava astmul bronșic și reduce funcția pulmonară la copii, crescând riscul de boli respiratorii cronice.
Institutul Național de Sănătate Publică subliniază că copiii sunt extrem de vulnerabili, iar poluarea poate influența dezvoltarea pulmonară începând de la o vârstă fragedă. De asemenea, calitatea aerului variază în interiorul orașului, stațiile de trafic reflectând impactul arterelor intens circulate, iar zonele de fond sau industriale indicând nivelul poluării în apropierea surselor specifice.
