Critici dure pentru proiectul pasajului subteran de pe bulevardul Muncii din Cluj-Napoca
Critici dure pentru proiectul pasajului subteran de pe bulevardul Muncii din Cluj-Napoca
Proiectul pasajului rutier subteran de pe bulevardul Muncii din Cluj-Napoca a fost criticat dur de reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, construcția favorizează aproape exclusiv traficul auto, în timp ce pietonii, bicicliștii și utilizatorii transportului public sunt tratați superficial sau chiar ignorați.
Alexandru Corlea, vicepresedinte al Asociației Pro Infrastructura, notează că dispariția completă a pistelor pentru biciclete nu este chiar cea mai mare problemă. El sustine că reverența față de mașini este evidentă, iar cele patru benzi auto au o lățime de 3,5 sau 4 metri. Corlea mai spune că dacă cineva limitează viteza pe direcție la sub 80 km/h, riscă să fie „flash-uit” din spate. În plus, se va desfundura intersectia pentru mașini, iar pretextul pentru curba prin care trebuie să încapă tirurile, adaugă el, pare să fie doar o justificare.
Criticile cele mai dure sunt legate de tratamentul aplicat pietonilor. Potrivit sursei stiridecluj.ro, trotuarele vor fi foarte înguste în anumite zone, având doar un metru lățime, lucru considerat insuficient. Corlea întreabă retoric: „N-ai mașină, stai acasă?” și se întreabă cum de autorități pot decide să allocate minimumul necesar pentru pietoni, în condițiile în care această categorie trebuie să participe la trafic.
Nici transportul public nu este în atenție, conform criticilor. În proiect, apare o stație de autobuz care „mănâncă” din trotuar, deși pe carosabil există 6,7 metri disponibili. Corlea citază: „Călătorii care așteaptă în stație sunt sfătuiți să stea lipiți de gard până vine cursa. În plus, pentru cei care folosesc tramvaiul, intrarea și ieșirea sunt greoaie, cu o treaptă în jos și una în sus, ca și cum ar trebui să învece să sară din tramvai”.
Potrivit afirmațiilor, acest proiect pare să fie construit cu o prioritate excesivă pentru mașini, ignorând plățile pietonilor și ale utilizatorilor de transport public, ceea ce a atras critici dure din partea societății civile.