Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Călin Georgescu, recent câștigător al primului tur al alegerilor prezidențiale, se află în mijlocul unei controverse referitoare la activitatea sa ca raportor special ONU între 2010 și 2012. Această numire a fost prezentată în trecut ca un succes al României de către Ministerul Afacerilor Externe, dar acum instituția nu poate confirma cine l-a sprijinit pe Georgescu în acest proces, neavând documente în arhive care să ateste procedura.
Teodor Baconschi, fostul ministru de externe în perioada respectivă, a declarat că nu îl cunoaște pe Georgescu și nu are informații despre numirea sa. Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe din 21 iunie 2010, Călin Georgescu a fost desemnat raportor special ONU pe probleme legate de efectele negative ale transportului de produse și deșeuri toxice asupra drepturilor omului. La acea vreme, numirea sa a fost considerată un succes deosebit pentru România, el fiind selectat dintre 290 de candidați.
Ministerul de Externe a fost întrebat de Digi24 despre modul în care Georgescu a ajuns să fie propus pentru acest post. Răspunsul a fost că ministerul a făcut propunerea, dar nu știe la inițiativa cui. "Nu au fost identificate documente" care să clarifice procedura, a comunicat Ministerul.
Teodor Baconschi a adăugat că sistemul ONU este complex și că o numire poate avea loc prin canale informale. El nu a putut confirma o propunere oficială din partea României. În plus, Baconschi a menționat că nu l-a întâlnit niciodată pe Călin Georgescu în funcția de ministru.
Mandatul lui Călin Georgescu la ONU a implicat examinarea efectelor transportului ilicit de deșeuri toxice și elaborarea de recomandări pentru combaterea acestui fenomen. Pe site-ul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului există informații despre activitatea sa în această calitate.
Călin Georgescu a avut o carieră în Ministerul de Externe anterior numirii sale ca raportor special. Între 2004 și 2005, el a ocupat funcția de consilier personal al ministrului de externe Mircea Geoană și, ulterior, a fost director al Direcției Organizații Economice Internaționale. După plecarea sa din minister, Georgescu s-a afirmat ca un specialist în domeniul mediului.
Fostul președinte Traian Băsescu a comentat despre Călin Georgescu, numindu-l un "șarlatan" și adăugând că a avut o întâlnire cu el în 2010, când i s-a propus o posibilă candidatură la prim-ministru. Băsescu a subliniat că Georgescu are un parcurs profesional îndelungat în instituțiile statului și a fost implicat în misiuni internaționale.
Ministerul Afacerilor Externe a răspuns la solicitările de informații prin elucidarea procedurii de numire și confirmând că nu a fost identificată documentația necesară pentru a clarifica statutul lui Călin Georgescu în acest context.
Deputatul PSD Remus Lăpușan a fost recent prezent în Florești, prilej cu care s-au dat startul lucrărilor pentru metroul clujean. Acesta a evidențiat importanța crucială a proiectului pentru dezvoltarea regiunii și pentru decongestionarea traficului, menționând că în 2026 se așteaptă pași concreți în implementarea metroului, conform declarațiilor oficiale.
Mircea Abrudean, șef al Senatului României și originar din Cluj, desfășoară o vizită oficială de două zile în Polonia, unde participă la întâlniri de nivel înalt. Potrivit %source%, el conduce delegația Senatului și a avut discuții importante cu lideri polonezi, consolidând colaborarea bilaterală între România și Polonia.
Orașul Cluj-Napoca se confruntă cu o problemă în creștere privind calitatea aerului, unde concentrațiile de particule fine PM2.5 depășesc frecvent limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății. Potrivit unei analize publicate de stropdeaer.ro, nivelurile ridicate de poluare afectează peste 60% din zilele anului, iar expunerea cronică a locuitorilor este evidentă în special în sezonul rece.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a publicat recent un pamflet în care satirizează modul în care funcționează administrația publică în luna decembrie. El descrie această perioadă ca pe o „hibernare administrativă”, în care statul se oprește practic din activitate, iar angajații sunt departe de birouri, potrivit postării sale, preluată de surse media.
