Clujenii susțin metroul, dar există și opoziție
Recent, un studiu realizat în municipiul Cluj-Napoca a scos la iveală faptul că majoritatea locuitorilor își mențin speranța în legătură cu proiectul metroului, considerându-l o soluție pentru problemele de trafic din oraș. Conform datelor furnizate de arhitectul Ilie Bucșa, 57,5% din cei 603 respondenți intervievați (echivalentul a 347 de persoane) au declarat că proiectul metroului ar fi o investiție benefică pentru comunitate.
Pe de altă parte, 31,3% (189 persoane) s-au opus acestei inițiative, iar restul de 11,1% (67 persoane) s-au declarat indeciși. Studiul evidențiază o corelație între susținerea proiectului și proximitatea locuințelor față de viitorul traseu al metroului. De exemplu, în cartierul Andrei Mureșanu, procentajul celor care susțin proiectul este de 74%. În contrast, în cartierele Borhanci, Dâmbul Rotund și Europa, 50% dintre locuitori au o opinie negativă.
Un element important al cercetării arată că locuințele situate în zonele de deal, cum ar fi Dâmbul Rotund și Gruia, au înregistrat o opoziție mai mare față de proiect. O explicație poate fi faptul că metroul nu va deservi aceste cartiere, percepția fiind că investiția nu le va aduce beneficii.
Arhitectul Ilie Bucșa a explicat: „Am dorit să explorez opinia clujenilor cu privire la cea mai mare investiție planificată în Cluj-Napoca, respectiv proiectul Metroului. Rezultatele arată că majoritatea, adică 347 de respondenți (57,5%), consideră că realizarea metroului este o investiție benefică. Procentul celor indeciși este relativ mic, reprezentând 67 de respondenți (11,1%).”
Deși cercetarea a fost completată de 603 persoane, se menționează că distribuția răspunsurilor nu a fost uniformă în toate cartierele. Cel mai mare număr de respondenți a fost din cartierul Mănăștur (119), în timp ce cartierul Becaș a fost reprezentat de doar două persoane. În cinci cartiere, numărul respondenților a fost mai mic de 10.
Această cercetare este parte a unui studiu mai amplu ce analizează impactul investițiilor publice asupra calității vieții locuitorilor din Cluj-Napoca între 2020 și 2024. „Este evident că în cartierele de deal, răspunsurile sunt mai negative sau indecise, iar comunicarea despre beneficiile și impactul pe termen lung al metroului este esențială”, a concluzionat Bucșa.