Val de căldură extremă în România din cauza aerului fierbinte din nordul Africii

Climatologul Roxana Bojariu de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a declarat într-un interviu pentru Radio România Cultural că România și statele învecinate se află în centrul unei mase de aer foarte cald provenită din nordul Africii. Această masă de aer fierbinte generează un val canicular resimțit puternic în țara noastră.

"Transportul acesta de aer foarte cald dinspre nordul Africii este acum direcționat în zona teritoriului României. Suntem cumva în epicentru. Evident că nu doar România resimte acest val, dar suntem pe direcția principală a acestui transport, ceea ce înseamnă că la noi se simte cel mai puternic", a explicat Roxana Bojariu.

Climatologul a subliniat că avem presiune atmosferică mare, ceea ce contribuie la aducerea aerului cald nu doar la suprafață, ci și la altitudini mai mari. Acest fenomen creează ceea ce se numește o cupolă de căldură, care reține căldura în regiune și împiedică formarea norilor de convectie, accentuând astfel senzația de căldură.

"Este un blocaj al circulațiilor atmosferice, care, de obicei, dinspre Vest mai aduc furtuni ce răcoresc vara aerul fierbinte prin precipitații torențiale. Acum, suntem ocoliți de toate aceste sisteme de vreme care aduc precipitații, iar masa de aer cald staționează și se autoîntreține, de unde și durata și intensitatea acestui val de căldură", a adăugat Bojariu.

Ea a menționat că în alte cazuri, axa transportului de aer cald trecea prin alte regiuni, ceea ce face ca acest fenomen să fie unic momentan pentru zona noastră. "Avem de-a face cu un val de căldură care devine din ce în ce mai normal în contextul în care încălzirea globală furnizează cantități crescute de căldură și vapori de apă sistemelor de vreme", a subliniat climatologul.

Bojariu a amintit de evenimente similare din trecut, cum ar fi valul de căldură din 2003 care a provocat moartea a 70.000 de oameni în Europa din cauza stresului termic. La acea vreme, România se afla la periferia acestui fenomen, resimțind efectele, dar nu la o intensitate la fel de mare ca în vestul Europei.

Roxana Bojariu este doctor în fizică al Universității din București, specializată în fizica globului, cercetător științific gradul I în cadrul ANM și Punct Național Focal pentru IPCC.