Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, este marcată în fiecare an la 50 de zile după Paște și reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente religioase ale creștinismului. Potrivit digi24.ro, Sarbătoarea Rusaliilor se sărbătorește timp de două zile în calendarul ortodox: duminică, 8 iunie, și luni, 9 iunie, această ultimă zi fiind declarată zi liberă pentru angajați în România. Acest eveniment celebrează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, momentul în care aceștia au primit darul vorbirii în limbi diferite, fapt menționat în Faptele Apostolilor, capitolul 2.

Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, este marcată în fiecare an la 50 de zile după Paște și reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente religioase ale creștinismului. Potrivit digi24.ro, Sarbătoarea Rusaliilor se sărbătorește timp de două zile în calendarul ortodox: duminică, 8 iunie, și luni, 9 iunie, această ultimă zi fiind declarată zi liberă pentru angajați în România. Acest eveniment celebrează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, momentul în care aceștia au primit darul vorbirii în limbi diferite, fapt menționat în Faptele Apostolilor, capitolul 2.

Conform istoriei creștine, Rusaliile sunt considerate ca fiind începutul misiunii apostolice și ziua fundamentării Bisericii Creștine. În tradiția populară românească, această sărbătoare vine însoțită de numeroase obiceiuri menite să aducă noroc și să alunge spiritele rele. Celebrată încă din epoca apostolică, Rusaliile își păstrează semnificația profundă, fiind considerate momentul în care a fost fondată Biserica.

Un obicei distinctiv în sudul și sud-vestul țării, cum ar fi Oltenia și Muntenia, este dansul calusarilor. Tineri îmbrăcați în costume tradiționale dansează și cântă pentru a alunga răul și pentru a aduce sănătate și fericire. În cadrul tradițiilor populare, "limbile de foc" simbolizează prezența Duhului Sfânt și sunt adesea reprezentate prin frunze de nuc și de tei, considerate simboluri de protecție și har, care sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite.

Tot în ziua de Rusalii, credincioșii obișnuiesc să stropească animalele și gospodăria cu apă sfântă pentru a le proteja de pericole, fiind interzisă munca în agricultură sau gospodărie, pentru a nu supăra spiritele. De asemenea, nu se pătrunde în pădure și nu se doarme afară, din superstiție, pentru a evita raptul sufletului de către spirite.

Ziua precedentă Rusaliilor, numită Sâmbăta Morților sau Mosii de vară, este dedicată pomenirii celor dragi trecuti în neființă. Oamenii împart colaci, mâncare și băuturi, închinându-se sufletelor celor adormiți, într-un gest de respect și amintire.

Aceste tradiții și obiceiuri populare, alături de semnificațiile religioase, păstrează viu spiritul Rusaliilor în cultura românească, menționează sursa citată, digi24.ro.