România își transformă economia într-un model energetic ecologic rapid

România a realizat una dintre cele mai rapide tranziții energetice din Europa, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu 75% comparativ cu 1990, în timp ce PIB-ul real s-a dublat. Potrivit digi24.ro, intensitatea netă a emisiilor a scăzut cu 88% în mai bine de 30 de ani, ceea ce sugerează că fiecare unitate de creștere economică generează astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare decât în anii '90.

👉 Investiții în energii regenerabile și dezvoltarea proiectelor solare

Accelerarea tranziției către surse de energie mai curate a fost posibilă prin investiții semnificative în energie nucleară și regenerabilă, închiderea industriei grele neperformante și integrarea în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, costurile sociale ale acestei tranziții sunt evidente, iar recent, investițiile în gaze naturale au generat întrebări legate de sustenabilitatea actualelor strategii energetice, informează The Guardian.

Odată ce câmpurile de la marginea Bucureștiului se vor dezgheța, muncitorii vor începe construcția celei mai mari ferme solare din Europa, cu un milion de panouri fotovoltaice. Proiectul de 760 MW din sudul țării se va alătura altor inițiative, inclusiv unui parc eolian onshore care a fost, pentru o perioadă, cel mai mare din Europa. O centrală nucleară pe malul Dunării va beneficia de o prelungire a duratei de viață de 30 de ani.

👉 Impactul istoric al politicilor de mediu și noile provocări

România a reușit să decupleze creșterea economică de poluare mai repede decât orice alt stat din Europa, ceea ce a dus la o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 88% între 1990 și 2023. Totuși, unii experți, cum ar fi Ioana-Maria Petrescu, fost ministru al Finanțelor, subliniază că această decuplare a fost o „istorie în desfășurare” și nu mereu condusă de politici publice strategice, explicând că “România a aderat la UE” în 2007, ceea ce a impus standarde mai stricte poluatorilor.

În prezent, România continuă să investească în gaze, riscând astfel să își compromită progresele anterioare. Analizele europene sugerează că mai multe centrale pe gaz ar putea deveni nerentabile până în 2035, iar comunitățile afectate de pierderea locurilor de muncă suferă deja consecințe severe. Deși România a redus emisiile nete de gaze la doar 3 tone pe cap de locuitor, experții avertizează că țara trebuie să evite să devină din nou dependentă de combustibili fosili.