Inginerul Matei Sumbasacu atrage atenția asupra stării și legalității Pasajului Basarab după 15 ani

Pasajul Basarab, unul dintre cele mai importante noduri de trafic din București, este folosit de 15 ani în absența unei recepții oficiale, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind siguranța și legalitatea utilizării sale, arată specialistul Matei Sumbasacu într-o declarație pentru Digi24. Situația reflectă, potrivit inginerului, probleme profunde în administrația capitalei.

👉 Pasajul Basarab nu a fost recepționat oficial timp de 15 ani

Inginerul structurist Matei Sumbasacu a declarat marți la Digi24 că bucureștenii folosesc de fapt o construcție care nu a fost niciodată recepționată oficial. „Este, este foarte periculos. Gândiți-vă că de 15 ani de zile, bucureștenii nu mai folosesc Pasajul Basarab, folosesc deci o construcție fără ca ea să fi fost recepționată. Așadar, oficial, acel șantier nu s-a terminat, iar noi îl folosim, evident, nu știm cine este responsabil pentru riscurile pe care ni le asumăm astfel”, a subliniat el.

Sumbasacu atrage atenția că persoanele care utilizează pasajul nu ar trebui să suporte consecințele deciziilor administrative greșite, responsabilitatea revenind autorităților. „Oamenii trebuie, oamenii plătesc taxe, sunt cetățeni responsabili, folosesc un oraș care li se pune la dispoziție de autorități. Autoritățile, în momentul în care au pus la dispoziție acest pasaj fără a avea recepția semnată și apoi au continuat să-l lase la dispoziția oamenilor tot așa, fără recepție, au făcut un gest de mare iresponsabilitate din punctul meu de vedere”, a mai spus specialistul.

👉 Problemele infrastructurii și lipsa recepției afectează siguranța traficului

Inginerul structurist semnalează că, din cauza faptului că Pasajul Basarab nu a fost recepționat, acesta a fost exclus din programele oficiale de expertizare tehnică. „Pasajul Basarab n-a făcut parte din acea tranșă de expertizări, pentru că oficial nu era funcție de recepționat, deci nu funcție de trecut în administrarea Primăriei Capitalei. Această lipsă de acțiune, această lipsă de acțiune care ne-a adus unde suntem, nu numai în cazul Pasajului Basarab, dar în cazul multor lucrări de infrastructură din România, trebuie cumva penalizată”, a menționat el.

De asemenea, Sumbasacu spune că situația pasajului Basarab nu reprezintă un caz izolat, ci reflectă o problemă mai largă a infrastructurii din București. „Nu doar pasajul de la Unirii, sunt multe pasaje din București care sunt într-o stare tehnică nesatisfăcătoare sau chiar critică. În situație critică sunt, dacă nu mă înșel, Pasajul Lujerului, Băneasa și Obor. Înseamnă că dacă continuăm să le folosim, ne aflăm în niște riscuri importante”, a afirmat el.

👉 Planuri pentru recepția și reabilitarea Pasajului Basarab

După 15 ani de folosire fără recepție oficială, Primăria Municipiului București a anunțat că va prelua Pasajul Basarab în starea actuală, după care se va obține autorizația de construire necesară pentru începerea lucrărilor de reabilitare. Primarul general Ciprian Ciucu a precizat că, deși pasajul este uzat, investițiile în infrastructură sunt obligatorii.

Pasajul Basarab, care leagă cartierul Cotroceni de Gara de Nord și este considerat cel mai mare proiect urban de infrastructură din România, a fost deschis circulației la 18 iunie 2011, cu un cost de 255 de milioane de euro. În prezent, pasajul prezintă degradări vizibile, cum ar fi scări rulante nefuncționale, balustrade ruginite și urme de vandalism, ceea ce crește riscul pentru traficul intens din zonă.