România riscă să piardă 150 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor în realizarea cărților de identitate electronice
România riscă să piardă 150 de milioane de euro din PNRR din cauza întârzierilor în realizarea cărților de identitate electronice
În contextul unei expansiuni economice, România se pregătește să intre în era digitală cu ajutorul fondurilor europene. Totuși, o analiză detaliată arată că există multe obstacole care ar putea duce la eșecul acestui proiect ambițios. În special, cauza principală pentru care România nu va avea curând cărți de identitate electronice este blocajul în procedurile de licitație, care este agravat de numeroase contestații.
Conform unei analize realizate de jurnaliștii de la Panorama, statul român se află într-o situație critică, riscând pierderea a 150 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși în 2021 a fost emis primul buletin electronic în Cluj, în cadrul unui program pilot, progresele de atunci sunt aproape inexistente.
Unul dintre principalele obstacole este legat de materialele necesare pentru producerea cărților de identitate, în special plasticul și microcipurile. Datorită crizei globale a microcipurilor, Guvernul a solicitat renegocierea PNRR, reducând suma inițială alocată de la 200 la 150 de milioane de euro, din cauza întârzierilor semnificative în aprovizionarea cu materie primă.
Primul pas concret în acest proiect a fost făcut în luna iulie 2022, când Imprimeria Națională a lansat prima licitație publică pentru furnizarea materialelor necesare. În februarie 2023, compania franceză Idemia a fost desemnată câștigătoare, însă problemele nu s-au încheiat aici.
Un alt semnificativ blocaj apare în procesul de achiziție a infrastructurii PKI, esențială pentru gestionarea și criptarea certificatelor digitale. Licitația asociată a fost deschisă în aceeași lună, dar este în continuare suspendată din cauza contestației depuse de o alianță de firme, formată din Trans Speed, Bit4Id și Dendrio Solutions.
Specialiștii sugerează că acest blocaj este cauzat de interese comerciale și politice concurente, ceea ce complică și mai mult situația. În timp ce România ar trebui să emită 1,7 milioane de buletine electronice până la sfârșitul anului și, până în 2026, un total de 5,5 milioane, întârzierea actuală ar putea avea consecințe financiare severe pentru țară.
