Propunere controversată: transformarea Casei Poporului într-un mall

Propunere controversată: transformarea Casei Poporului într-un mall

Dragos Damian, directorul general al fabricii Terapia din Cluj, a venit cu o propunere îndrăzneață care suscită controverse: mutarea activității Parlamentului într-o clădire de birouri și transformarea Casei Poporului într-un mall. Acestă idee ar putea readuce capitalei onoarea de a avea cel mai mare mall din România, în detrimentul Clujului, conform lui Damian.

În cadrul unei discuții recente, Damian a adus în discuție o propunere similară care a fost avansată în 2010, când s-a realizat chiar un proiect de lege pe această temă. Atunci, se estima că o astfel de transformare ar fi adus statului un câștig de 100 de milioane de euro. Acum, antreprenorul estimează că, după 15 ani, valoarea ar putea fi de 10-15 ori mai mare, având în vedere creșterea pieței imobiliare.

Damian a subliniat necesitatea unei restructurări radicale a Casei Poporului, având în vedere dimensiunile sale enorme, care depășesc cerințele actuale ale Parlamentului. Comparându-l cu Parlamentul European, care găzduiește 720 de membri și un personal considerabil, Damian a sugerat că o clădire mai mică ar putea duce la o reducere semnificativă a costurilor de funcționare.

În propunerea sa, Damian a menționat că inițiativele de restructurare a personalului din Parlament, promovate de Ilie Bolojan, ar putea fi mai eficiente dacă ar fi însoțite de o analiză serioasă pe termen lung. El a pus la îndoială eficiența economiilor promise, întrebându-se dacă acestea vor fi suficiente și dacă personalul rămas va fi capabil să facă față provocărilor.

Damian a concluzionat că, având în vedere istoricul casei, care a fost adesea subiectul criticilor pentru costurile mari de întreținere și degradarea, transformarea acesteia într-un mall ar putea fi o soluție viabilă. „Românii iubesc mall-urile”, a adăugat el, menționând că, în ultimele trei decenii, s-au construit mai multe mall-uri decât fabrici în România.

Propunerea sa, deși provocatoare, ridică întrebări importante despre rolul și funcționalitatea Casei Poporului, precum și despre viitorul urbanist al Bucureștiului.