Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță o creștere semnificativă a ritmului de utilizare a fondurilor europene, care în ultima jumătate de an au început să ajungă în economie de cinci ori mai rapid. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, această evoluție reflectă o mobilizare profesională care a pus în mișcare mecanisme financiare anterioare blocate, contribuind decisiv la rezultatele financiare ale României.
Dragoș Pîslaru detaliază faptul că, în intervalul analizat până la 31 decembrie 2025, rata de absorbție a fondurilor de coeziune s-a dublat, crescând de la 3 miliarde euro (9,91%) la 6,3 miliarde euro (20,4%). Aceasta reprezintă o „accelerare masivă și fără precedent” față de perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 23 iunie 2025.
Ministrul subliniază că fondurile atrase efectiv prin rambursări de la Comisia Europeană au avansat de la 2,9 miliarde euro (9,41%) în patru ani și jumătate la 5,2 miliarde euro (16,6%) în ultimele șase luni, echivalentul a 2,3 miliarde euro intrați în conturile statului în această perioadă.
Datele oficiale indică faptul că sumele plătite lunar către beneficiari au crescut de la o medie de 86,6 milioane euro pe lună în perioada 2021 – iunie 2025, la 456,2 milioane euro pe lună în ultimele șase luni ale anului 2025. De asemenea, rambursările către bugetul de stat au sărit de la 54 milioane euro la 374 milioane euro lunar, aproape de șapte ori mai mult.
Întrucât ultimele șase luni reprezintă doar 10% din perioada exercițiului financiar 2021-2027, impactul lor a fost major: „În doar jumătate de an, s-a realizat peste o treime din tot ce s-a făcut în precedenții patru ani și jumătate. Ritmul mediu lunar de absorbție a crescut de peste cinci ori. Fondurile europene sunt singura șansă reală de a compensa deficitul bugetar și de a repara efectele gestiunii populiste din trecut. Ținta pentru 2026: vom lansa toate apelurile rămase și ne propunem să atragem peste 5 miliarde euro doar pe coeziune”, a explicat ministrul Pîslaru.
La mijlocul anului 2025, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) traversa o perioadă dificilă, cu negocieri blocate și cereri de plată suspendate, ceea ce genera o implementare dificilă a proiectelor. Pentru a asigura transparență și responsabilitate, ministerul a introdus Tabloul de bord PNRR, unde sunt monitorizabile public toate cele peste 20.000 de proiecte.
„2026 este Anul PNRR. Obiectivul nostru este să atingem ținta ambițioasă de 10 miliarde euro pentru acest an”, a precizat Dragoș Pîslaru, consolidând astfel angajamentul pentru o absorbție eficientă și transparentă a fondurilor europene.
Institutul Național de Statistică (INS) arată o creștere a comerțului electronic în România în anul 2025, cu 74,3% dintre persoanele care au folosit internetul comandând sau cumpărând bunuri și servicii online. Această evoluție este reflectată de datele INS, care indică o tendință ascendentă a cumpărăturilor digitale, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Zeci de mii de români care și-au plătit impozitele pentru locuințe, terenuri și autoturisme în primele zile ale anului au găsit diferențe între sumele achitate și cele finale, rămânând cu restanțe neașteptate. Autoritățile explică această situație prin faptul că datele nu fuseseră actualizate complet în sistemele informatice ale primăriilor, ceea ce a creat confuzie în platforma Ghișeul.ro, potrivit informațiilor publicate de %source%.
La începutul anului 2026, România se află aproape de atingerea unui record istoric privind inaugurările de autostrăzi și drumuri expres. Potrivit datelor, rețeaua națională funcțională însumează peste 1.400 de kilometri, iar pentru acest an sunt prognozate peste 240 de kilometri noi deschiși traficului, un pas important pentru infrastructura rutieră, scrie %source%.
Fostul judecător clujean Cristi Danileț contrazice frecventul mit conform căruia „în România nu se mai produce nimic”, prezentând date economice care reflectă o realitate mult mai solidă și diversificată. Potrivit lui Danileț, sectorul auto este un exemplu clar al vitalității economiei naționale, iar datele oficiale susțin că România produce astăzi mai mult și într-un cadru integrat european.
