Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Transportul feroviar în România înaintează spre modernizare, conform Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), care anunță aprobarea a două contracte de servicii publice pentru rutele feroviare ce tranzitează sau au ca punct terminus municipiul Cluj-Napoca. Contractele, valabile în perioada 2025–2028, au fost atribuite operatorilor Interregional Călători și CFR Călători SA, în cadrul unei noi etape de reformare a sistemului feroviar național.
Prin semnarea celor două contracte, ARF finalizează un set de trei proceduri-pilot esențiale în implementarea unui model exclusiv bazat pe licitații pentru atribuirea rutelor de interes public. Noile contracte includ operarea cu 37 de trenuri electrice moderne Alstom Coradia Stream, achiziționate special pentru rutele interregionale, aducând o schimbare substanțială în standardele serviciilor oferite pasagerilor.
Aceste trenuri electrice asigură un confort sporit, o accesibilitate îmbunătățită, timpi de parcurs mai reduși și o fiabilitate superioară față de materialul rulant vechi, încă prezent în circulație. Proiectul beneficiază de finanțare europeană și națională și își propune să conecteze eficient capitala cu marile centre urbane din țară, reducând totodată impactul asupra mediului.
Contractele aprobate includ rute-cheie care trec prin Cluj-Napoca, asigurând legături directe cu orașe importante precum Brașov, București, Timișoara și Iași. Printre acestea se numără traseele Cluj-Napoca – Brașov – București Nord, Cluj-Napoca – Deva – Timișoara Nord, Brașov – Deda – Cluj-Napoca, și Iași – Cluj-Napoca, un traseu deosebit de important grație conexiunii între două mari centre universitare și economice ale României.
Potrivit datelor furnizate de ARF, primul pachet cuprinde 13 trenuri ce deservesc patru rute strategice, inclusiv București Nord – Brașov – Cluj-Napoca și Brașov – Deda – Cluj-Napoca, iar al doilea pachet include 12 trenuri pe rute precum București Nord – Iași și Iași – Cluj-Napoca. Aceste activități se vor desfășura în cadrul contractelor ce acoperă perioada 2025–2028, marcând o etapă importantă în modernizarea serviciilor feroviare.
Contractele de servicii publice reprezintă un mijloc prin care statul asigură funcționarea rutelor feroviare de interes public, inclusiv acolo unde aceste rute nu ar fi profitabile exclusiv din vânzarea de bilete. ARF definește rutele, frecvența și standardele de calitate, iar statul compensează diferența dintre costuri și venituri pentru a menține aceste servicii.
La expirarea acestor contracte, vor fi organizate noi licitații, iar trenurile vor fi predate operatorilor care vor câștiga următoarele proceduri. Astfel, reforma continuă pentru dezvoltarea unui sistem feroviar mai competitiv și mai eficient în România.
Institutul Național de Statistică (INS) arată o creștere a comerțului electronic în România în anul 2025, cu 74,3% dintre persoanele care au folosit internetul comandând sau cumpărând bunuri și servicii online. Această evoluție este reflectată de datele INS, care indică o tendință ascendentă a cumpărăturilor digitale, atât în rândul bărbaților, cât și al femeilor.
Zeci de mii de români care și-au plătit impozitele pentru locuințe, terenuri și autoturisme în primele zile ale anului au găsit diferențe între sumele achitate și cele finale, rămânând cu restanțe neașteptate. Autoritățile explică această situație prin faptul că datele nu fuseseră actualizate complet în sistemele informatice ale primăriilor, ceea ce a creat confuzie în platforma Ghișeul.ro, potrivit informațiilor publicate de %source%.
La începutul anului 2026, România se află aproape de atingerea unui record istoric privind inaugurările de autostrăzi și drumuri expres. Potrivit datelor, rețeaua națională funcțională însumează peste 1.400 de kilometri, iar pentru acest an sunt prognozate peste 240 de kilometri noi deschiși traficului, un pas important pentru infrastructura rutieră, scrie %source%.
Fostul judecător clujean Cristi Danileț contrazice frecventul mit conform căruia „în România nu se mai produce nimic”, prezentând date economice care reflectă o realitate mult mai solidă și diversificată. Potrivit lui Danileț, sectorul auto este un exemplu clar al vitalității economiei naționale, iar datele oficiale susțin că România produce astăzi mai mult și într-un cadru integrat european.
