expansiunea economica a ungariei in romania: investitii si controverse

Grupuri de afaceri din Ungaria, apropiate de premierul Viktor Orban, au realizat recent investiții importante pe piața românească, extinzându-și prezența în sectoare strategice. Potrivit unei analize realizate de Economedia, aceste tranzacții ridică întrebări privind impactul asupra securității naționale și relațiilor economice dintre cele două țări.

Un exemplu semnificativ este achiziția finalizată de grupul Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, apropiat al lui Orban. Aceasta a cumpărat operațiunile din România ale companiei Royal FrieslandCampina, inclusiv brandul Napolact, lider pe piața lactatelor. Tranzacția include două fabrici moderne din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați. Se estimează că acordul va fi aprobat până la sfârșitul anului 2025, potrivit sursei stiridecluj.ro.

Sandor Csanyi, cel mai bogat om din Ungaria, are conexiuni strânse cu politica maghiară, fiind un susținător al guvernului Orban. În afară de activitatea sa în domeniul bancar, prin OTP Bank, Csanyi investește în energie, petrol și gaze, fiind implicat și în controverse legate de simbolurile istorice maghiare în afaceri internaționale. Acesta mai deține controlul asupra grupului Bonafarm, stabilit și în România, după cum notează Ziarul Financiar.

Expansiunea maghiară nu se limitează doar la sectorul agricol sau energetic. În domeniul construcțiilor, compania Duna Aszfalt, controlată de Laszlo Szijj, a anunțat achiziția firmei Euro Strada Brașov, specializată în construcția de drumuri și poduri. Investiția are legături strânse cu guvernul Orban, Szijj fiind implicat în controverse legate de legătura sa cu lideri politici maghiari.

De asemenea, ginerele premierului ungar, Istvan Tiborcz, a achiziționat în aprilie 2025 o clădire de birouri în București, în complexul Equilibrium, pentru 52 de milioane de euro. El continuă să extindă portofoliul său imobiliar și în domeniul turistic, având investiții în hoteluri și alte proprietăți.

Potrivit notează Economedia, pe piața imobiliară românească sunt vizate și clădirile istorice din Transilvania, precum Castelul Wesselenyi, Hotelul Dacia, Hotelul Onix, toate fiind cumpărate de entități maghiare precum Manevi ZRT sau Comitatus-Energia. În 2019, Budapesta a finanțat achiziția Palatului Sonnenfeld din Oradea, precum și a altor clădiri din Satu Mare, implicând fonduri din "Fundatia pentru Școală", susținută de UDMR.

În sectorul bancar, Granit Bank, controlată de Istvan Tiborcz, a început operațiunile în România în iulie 2024, marcând o extindere semnificativă pentru banca digitală maghiară. Cu toate acestea, OTP Bank, cea mai mare instituție bancară din Ungaria, a renunțat în 2023 la afaceri în România, vânzând operațiunile către Banca Transilvania, dar există posibilitatea unei reveniri, conform declarațiilor lui Sandor Csanyi.

Controversele legate de aceste investii sunt accentuate de evaluări și anchete ale autorităților române. Potrivit citează, se analizează riscurile legăturilor MVM Group cu Rusia și posibilitatea transferului de acțiuni către entități din afara Uniunii Europene, ceea ce ar putea afecta securitatea datelor pentru circa 3 milioane de utilizatori români și infrastructura energetică.

Un exemplu emblematic de această tendință este și situația Hotelului Continental din Cluj, achiziționat de un afacerist român în 2013 și vizat de intenții de vânzare către entități maghiare. Potrivit Republica, vânzarea ar putea fi facilitată de conflictele legale legate de statutul monumentelor istorice și dreptul de preemțiune al statului român, în special al Primăriei Cluj-Napoca, condusă de fostul primar Mil Boc.

Potrivit sursei, această expansiune economică nu doar că influențează dinamica afacerilor, ci și stârnește îngrijorări legate de impactul asupra securității naționale și a echilibrului geopolitic regional.