Criza locuirii în Cluj-Napoca se adâncește: peste 300 de clujeni dețin 11-20 de locuințe
Criza locuirii în Cluj-Napoca se adâncește: peste 300 de clujeni dețin 11-20 de locuințe
În Cluj-Napoca, criza locuirii devine o problemă tot mai presantă, iar numărul clujenilor care dețin multiple proprietăți este în continuă creștere. Potrivit unor date recente, 310 clujeni au între 11 și 20 de locuințe, în timp ce numărul celor cu 5-10 locuințe a crescut cu 70%, ajungând la aproape 1.800. Această situație complicată subliniază disparitățile din piața imobiliară, unde proprietarii multimilionari domină, lăsând pe mulți localnici să suporte chirii exorbitante, care ajung să înghită 40-50% din veniturile lor.
ONG-urile, precum Casi Sociale Acum!, trag un semnal de alarmă asupra acestei situații. Aceste organizații notează faptul că problema locuințelor sociale devine urgentă, mai ales în contextul în care peste 300 de clujeni se confruntă cu dificultăți în a-și permite un acoperiș deasupra capului. Activistii solicită Primăriei Cluj-Napoca, în cadrul unei ședințe de Consiliu Local, să aloce fonduri suplimentare pentru construirea de locuințe sociale, având în vedere excedentul bugetar de 707 milioane de lei din 2024.
De asemenea, Casi Sociale Acum! și alți activiști subliniază că primăria plătește prețuri exagerate pentru construcția locuințelor sociale, costurile fiind de două ori mai mari decât cele de pe piața liberă. Există, de asemenea, o preocupare constantă cu privire la terenurile goale ale Primăriei și la lipsa unei strategii clare de reconversie a acestora în locuințe accesibile pentru cetățeni.
Credibilitatea promisiunilor anterioare ale Primăriei este pusă sub semnul întrebării, deoarece nu s-a dovedit un angajament real în creșterea fondului de locuințe sociale. Activistii afirmă că în loc să se investească în locuințe pentru cei vulnerabili, se continuă dezvoltarea imobiliară orientată spre profit.
În concluzie, este imperativ ca Primăria Cluj-Napoca să adopte măsuri urgente pentru a asigura locuințe accesibile, protejând astfel locuitorii orașului și evitând o și mai mare agravare a crizei locuirii. Se insistă, de asemenea, pe transparența gestionării resurselor publice, necesară unei societăți moderne și sustenabile.