Piața muncii din România prezintă diferențe majore în rata angajării, cu județe dezvoltate precum Cluj și Timiș care integrează peste 40% din populația lor în munca salariată, spre deosebire de zone mai puțin prospere, unde acest procent este sub 20%. Ziarul Financiar citează datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru a reliefa această „hartă a inegalităților” în privința ocupării forței de muncă.
👉Disparități clare între județele cu cele mai mari și cele mai mici rate ale salariaților
Cluj ocupă primul loc în clasamentul județelor, cu 41,4% din populație implicată în muncă salariată, adică peste 288.000 de angajați la o populație de aproape 697.000 de locuitori. La mică distanță, Timiș atinge 40,6%, cu aproximativ 271.000 de salariați din 667.000 de persoane. Alte județe din top includ Sibiu, Brașov și Ilfov. Bucureștiul stă mult peste aceste cifre, cu peste 65% din populație salariată, însă datorită particularității sale ca centru urban și economic major, nu este inclus în topul județelor.
În coada clasamentului, județe precum Botoșani, Vaslui, Giurgiu, Teleorman și Călărași raportează cele mai scăzute procente ale angajaților. Botoșani, de exemplu, are doar 16% din populație salariată, ceea ce indică o capacitate redusă de a genera venituri stabile și pune o mare presiune pe bugetele locale. Aceste diferențe subliniază o importantă problemă structurală în economia românească.
👉Expertiza evidențiază semnificația și agravarea inegalităților geografice
Sorina Faier, managing partner la Elite Searchers, precizează că ponderea salariaților în populația totală este unul dintre cei mai buni indicatori pentru sănătatea economică a unui județ: „Aceste date sunt extrem de relevante pentru a înţelege sănătatea economică reală a unui judeţ. Ponderea salariaţilor în totalul populaţiei este unul dintre cei mai buni indicatori ai capacităţii unei economii locale de a genera valoare, venituri stabile şi sustenabilitate pe termen lung.”
Ștefan Guga, director la Syndex România, remarcă agravarea diferențelor dintre regiuni: „În cazul inegalităţilor geografice, constatăm chiar o agravare a situaţiei: unele judeţe cu o pondere scăzută a salariaţilor în totalul populaţiei au înregistrat în ultima perioadă evoluţii mai modeste decât media naţională şi decât unele judeţe cu pondere mare a salariaţilor.” Aceste observații subliniază importanța analizelor detaliate pentru politici regionale eficiente.
