Bulgaria devine membră a zonei euro, iar alte state din regiune progresează diferit

Bulgaria a adoptat oficial moneda euro în ianuarie 2026, marcând un pas important în integrarea sa europeană. Conform unei analize a Erste Group, România, Cehia, Polonia și Ungaria avansează spre zona euro, dar în ritmuri diferite, pe fondul unor provocări economice și sociale variate în regiune.

👉 Interesul populației și condițiile economice în România și Ungaria

În România și Ungaria, interesul populației pentru adoptarea monedei euro este ridicat, aproximativ 70% fiind favorabili acestui pas, potrivit datelor Eurobarometru 2025. Cu toate acestea, perspectivele sunt influențate puternic de condițiile economice, precum inflația ridicată, dobânzile mari și deficitele bugetare semnificative.

România și Polonia înregistrează cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, depășind pragul de -3% din PIB, fiind în procedură de deficit excesiv. Pentru anul 2026, analiștii estimează că schimbările vor fi limitate, ceea ce complică și mai mult integrarea în zona euro.

👉 Pregătirea tehnică a Cehiei și poziția publică față de euro

Cehia este singura țară din regiune care îndeplinește toate criteriile tehnice și economice pentru aderarea la zona euro, inclusiv stabilitatea prețurilor, ratele dobânzilor pe termen lung și criteriile Maastricht referitoare la deficitul bugetar și datoria publică, arată analiza Erste Group. Astfel, Praga este din punct de vedere economic și tehnic cea mai pregătită pentru adoptarea euro.

Paradoxal, entuziasmul politic și popular pentru această schimbare este redus. Mai puțin de jumătate dintre cehi susțin introducerea euro, iar doar un sfert consideră că acest pas va fi realizat în următorii cinci ani.

Un obstacol important pentru aderarea la zona euro rămâne neparticiparea României, Ungariei și Poloniei la mecanismul ERM II, etapa premergătoare adoptării monedei unice. Înainte de intrarea în ERM II, țările trebuie să stabilească o cooperare strânsă cu Uniunea Bancară, care implică criterii stricte de stabilitate financiară.

Experiențele Croației și Bulgariei arată că acest proces poate dura câțiva ani până la intrarea efectivă în zona euro. Croația a avut nevoie de patru ani, iar Bulgaria aproape opt ani de la solicitarea cooperării cu Uniunea Bancară până la aderare. Analiștii subliniază că pentru statele care doresc euro în următorul deceniu, pașii instituționali trebuie făcuți cât mai repede.