BNR îşi revizuiește prognoza de inflatie, anticipând o creștere semnificativă pentru anul 2025

Banca Națională a României își ajustează prognoza de inflație pentru 2025

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, într-o conferință de presă, că ridică estimarea inflației pentru anul 2025, de la 4,6% la 8,8%. Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că, potrivit noii prognoze, cea mai mare creștere de prețuri va fi în septembrie 2024, când se preconizează o creștere de aproape 10%, față de aceeași lună a anului precedent.

Conform datelor prezentate, în luna septembrie, prețurile vor atinge un maxim, estimat de Isărescu a fi între 9,6% și 9,7%. “După această perioadă, urmează o reducere treptată a acestor șocuri, iar la sfârșitul anului 2025, inflația nu doar că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât prognoza anterioară. În fapt, la finalul anului, inflația va fi în jur de 8,8%, dar poate depăși 9% în anumite intervale”, a declarat guvernatorul BNR.

Potrivit sursei stiridecluj.ro, Mugur Isărescu a menționat că, deși această creștere a inflației este semnificativă, evoluția va fi temporară, iar presiunile inflaționiste vor scădea începând cu anul viitor.

Cu toate acestea, BNR a eșuat din nou în atingerea principalului obiectiv, menționat chiar în deschiderea site-ului instituției: “asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”. În ultimii ani, România a înregistrat frecvent cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană, situație pe care oficialii BNR o conștientizează, dar o gestionează cu reticență.

Deciziile care au alimentat creșterea constantă a prețurilor nu au fost, conform sursei, de competența BNR, ci ale Guvernului, care a adoptat măsuri precum majorarea salariilor în sectorul bugetar și împrumuturi excesive pentru consum. În ciuda acestor responsabilități, conducerea BNR, sub conducerea lui Mugur Isărescu, a acceptat tacit politicile guvernamentale, evitând conflicte directe pentru a-și păstra poziția.

Oficialii băncii centrale au făcut puțin pentru a combate dezechilibrele fiscale sau pentru a limita risipa bugetară, în ciuda problemelor evidente ale administrației publice. În ultimii ani, declarațiile acestora au fost adesea considerate timide, menținând o poziție neutră față de situația bugetară critică, notează sursa citată.