Înapoi la știri

Analiza venitului mediu în București și Cluj-Napoca comparativ cu Germania

02 Oct 2024
3 minute min
Cristina Preda
Analiza venitului mediu în București și Cluj-Napoca comparativ cu Germania

Analiza venitului mediu în București și Cluj-Napoca comparativ cu Germania

Economistul Andrei Caramitru a efectuat o analiză detaliată în care compară veniturile din București cu cele din Germania. Conform studiului, salariul mediu net în București se ridică la aproximativ 1500 de euro. Un cuplu care are amândoi locuri de muncă poate ajunge la un venit combinat de 2500 de euro net, ceea ce, potrivit analistului economic, depășește venitul a mai mult de jumătate dintre cetățenii germani.

Caramitru punctează că o diferență semnificativă este dată de faptul că 95% dintre români locuiesc în proprietăți deținute, în timp ce majoritatea locuitorilor din Germania locuiesc cu chirie. De exemplu, chiria medie pentru un apartament cu două camere în București este de aproximativ 550 de euro, lăsând cuplul bucureștean cu un venit net disponibil de 1950 de euro după plata chiriei. În contrast, un cuplu din Germania cu un venit similar plătește o chirie medie de 1000 de euro, rămânând astfel cu doar 1500 de euro.

Această situație evidențiază că, în ciuda unei economii robuste în Germania, costurile mari și impozitele ridicate afectează semnificativ puterea de cumpărare a cetățenilor.

Privind spre Cluj-Napoca, datele recente arată că în luna mai 2024 salariul mediu net a fost de 6083 de lei, echivalent cu aproximativ 1200 de euro, ceea ce reprezintă o creștere față de luna anterioară. Astfel, un cuplu din Cluj ar putea strânge un venit total de 2400 de euro, comparabil cu venitul bucureștenilor. Chiria medie pentru un apartament similar în Cluj este de aproximativ 600 de euro, ceea ce lasă cuplului din Cluj un venit net disponibil de 1800 de euro după plata chiriei.

Aceste informații sugerează că, deși salariul mediu din Cluj este puțin mai mic decât cel din București, structura economică și costurile chiriei le permit clujenilor să mențină o putere de cumpărare competitivă. Ca și în București, majoritatea clujenilor din clasă medie sunt proprietarii locuințelor, astfel că nu se confruntă cu cheltuieli de chirie, având un venit mediu pe familie de 2400 de euro pe lună, spre deosebire de majoritatea germanilor care plătesc chirii de 1000 de euro pe lună.

În concluzie, se poate afirma că și clujeanul mediu are un trai mai bun decât germanul mediu.

Alte postari din Economie
Economie

Românii prevăd creșteri ale chiriilor în 2026, conform unui studiu

Un studiu realizat de Imobiliare.ro în colaborare cu Unlock Market Research arată că majoritatea românilor se așteaptă ca în 2026 să aibă loc creșteri ale chiriilor. Aproape 71% dintre respondenți anticipează majorări de prețuri, în timp ce 16% cred că piața va rămâne stabilă, iar doar 13% speră la o reducere a acestora.

Economie

Fostul președinte al Fed: SUA au nevoie de un dolar stabil pe fondul datoriei naționale de aproape 40 de trilioane de dolari

Președintele Donald Trump a primit cu bucurie recentul declin al dolarului, însă un fost președinte al Rezervei Federale a spus că dimensiunea astronomică a datoriei SUA necesită mai multă stabilitate pentru valută. Potrivit fortune.com, indicele dolarului american a scăzut cu 10% în ultimul an și cu 1,2% doar în această lună.

Economie

Controale masive la nivel național pentru protecția consumatorilor

Într-un val de controale de amploare, inspectorii Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) au verificat în ultimele cinci zile peste 2.000 de operatori economici. Autoritatea a descoperit nereguli semnificative care riscă sănătatea și siguranța consumatorilor, arată digi24.ro.

Economie

OpenText impune revenirea la birou, generând temeri în rândul angajaților

Decizia companiei internaționale OpenText, care are birouri și în București, și în Cluj-Napoca, de a reintra treptat la birou pentru anumite categorii de lucrători, stârnește nemulțumiri serioase printre angajați. Conform stiridecluj.ro, măsurile adoptate sunt văzute de unii angajați ca un mecanism indirect de reducere a personalului, fiind prezentate oficial ca o „optimizare a colaborării”.

Acasa Recente Radio Județe