Controversa din biografia lui Ștefan Kovacs: Colaborare cu Securitatea

Ștefan Kovacs, o legendă a fotbalului european și o personalitate marcantă pentru Cluj, este implicat într-o controversă, conform documentelor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Un dosar de rețea relevă că a fost recrutat ca agent informator în 1955 și a activat până în 1963 sub numele conspirativ „Vasile Munteanu”, arată stiridecluj.ro.

👉 Detalii despre activitatea sa ca informator

Dosarul este întocmit de Regionalei MAI Cluj și cuprinde perioada în care Kovacs era activ ca jucător și antrenor la cluburi din Cluj, precum Universitatea Cluj, Dermata și CFR Cluj. La momentul recrutării, Kovacs avea 35 de ani și se aflase la începutul carierei de antrenor, într-o epocă în care Securitatea controla strict sportul și mediile sensibile.

Documentele din arhivă indică faptul că Kovacs a semnat un angajament scris prin care se angaja să ofere informații despre „elemente dușmănoase” și să execute sarcinile impuse de Securitate, păstrând discreția absolută asupra colaborării. Ofițerii de legătură l-au descris ca fiind „element atașat regimului”, „disciplinat” și „sârguincios”.

👉 Detalii despre colaborare și întreruperea acesteia

În rapoartele de analiză se notează că „Vasile Munteanu” a redactat 34 de note informative, considerate credibile și folosite în investigații. Deși notele nu se mai află în dosar, Securitatea apreciza punctualitatea și seriozitatea colaboratorului. Emeric Jenei este menționat într-o evaluare critică, legată de posibile divergențe personale.

Întâlnirile cu ofițerii Securității se desfășurau la locul de muncă sau în locuri conspirative, de două-trei ori pe lună. Colaborarea a continuat până la începutul anilor ’60, când cariera lui Kovacs începe să decoleze pe plan național. În 1963, după numirea sa ca antrenor federal, Securitatea decide abandonarea acestuia, considerând că nu mai este util, aprobată fiind de Nicolae Pleșiță, viitorul șef al Direcției de Informații Externe.

Aceasta este doar o parte dintr-o carieră legendară ce include echipe precum Steaua, Ajax și trofee europene, dar documentele aruncate acum în lumina publicității ridică întrebări despre legătura dintre succesul sportiv și compromisurile unei regim totalitar.