Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Consilierul local AUR, Anca Ciubăncan, a declanșat o dispută în Consiliul Local Cluj-Napoca, punând sub semnul întrebării cheltuielile din proiectul social dedicat comunității din Pata Rât. Potrivit unui raport analizat de %source%, majoritatea fondurilor sunt alocate salariilor echipei proiectului, iar consilierul a reclamat lipsa de transparență privind selecția și plata angajaților. Viceprimarul Dan Tarcea a reacționat vehement la aceste întrebări, considerându-le lipsite de fundament.
În cadrul unei ședințe de Consiliu Local, Anca Ciubăncan a solicitat detalii despre Proiectul „Pachet de măsuri de asistență socială pentru SUStenabilitatea proiectelor de desegregare din Pata Rât (PAS SUS 2)”, care urmează să fie implementat în 2026. Ea a atras atenția asupra unor cheltuieli „haotice” aprobate rapid, precum și asupra faptului că tabelul bugetar nu conține numele angajaților implicați.
Viceprimarul Dan Tarcea a răspuns dur criticilor, excluzându-le ca fiind neîntemeiate și reproșându-i consilierului că „habar nu are să citească un proiect”, afirmând: ”La bazaconii nu vă mai răspund. Să vă răspundă alți colegi. Nu sunt manager de proiecte”. Replica sa a generat o tensiune în cadrul discuției, însă proiectul a fost în cele din urmă aprobat.
Bugetul total al proiectului pentru 2026 este de 3.361.620 lei, din care 2.845.200 lei (aproximativ 84%) sunt alocați salariilor personalului implicat, iar restul de 16% pentru costurile efective implementării. Salariile declarate par disproporționat de mari, astfel managerul de proiect primește 9.550 lei lunar pentru 4 ore de lucru pe zi, iar un manager financiar încasează 7.500 lei pentru aceeași normă. Un specialist în achiziții publice, cu doar 2 ore pe zi, are un salariu de 3.225 lei.
Deși viceprimarul Tarcea a argumentat că salariile sunt brute și au justificare, menționând că managerul de proiect „a adus 15 milioane de euro” fonduri europene, disensiunea privind alocarea fondurilor și valoarea salariilor în raport cu ajutorul efectiv pentru comunitate persistă.
Consilierul Ciubăncan a subliniat că aproximativ 84% din fonduri se duc către salariile angajaților, în timp ce doar 516.420 lei sunt disponibili pentru cheltuieli directe comunității, cum ar fi activități educative, hrană și îmbrăcăminte. De exemplu, costul lunar al îmbrăcămintei pentru persoanele vulnerabile este de 25.000 lei, iar hrana pentru elevii din zonă costă 6.500 lei lunar.
Criticii proiectului subliniază că modul de alocare a bugetului nu pare optim pentru susținerea efectivă a comunității Pata Rât. Promisiunile anterioare ale primarului Emil Boc privind construirea de locuințe sociale până în 2030 avansează lent, iar cetățenii din Cluj-Napoca pot considera justificat să ceară o administrare mai atentă a banilor publici. Aceste discuții reflectă o preocupare reală privind transparența și eficiența proiectelor sociale locale.
O echipă formată din pompieri și scafandri desfășoară o misiune de căutare a unui copil care a căzut în râul Someș, în apropierea străzii Pescarilor din municipiul Gherla. Conform celor transmise de Poliția Cluj, un alt copil a fost salvat, iar intervenția este în curs, potrivit sursei oficiale.
La Gherla, doi copii mici au căzut în apele Someșului Mic în timp ce se dădeau pe un derdeluș de pe malul râului, incidentul provocând panică în comunitate. Potrivit poliției, evenimentul s-a petrecut în jurul orei 15:00, iar %source% notează că situația a fost rapid gestionată de un adolescent care a salvat unul dintre copiii căzuți în apă.
O misiune de căutare-salvare este în desfășurare după ce un copil ar fi căzut în râul Someș, în municipiul Gherla. Potrivit surselor oficiale, intervenția implică echipaje specializate și durează pentru a acoperi întreaga zonă, iar autoritățile cer populației să rămână calme.
Miercuri, 21 ianuarie, polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Gherla au organizat o acțiune de tip „BLITZ” în mai multe comune din județul Cluj, printre care Jucu, Iclod, Bonțida, Aluniș și Cătina. Polițiștii urmăresc creșterea siguranței rutiere și prevenirea accidentelor, mai ales în zonele cu risc și în apropierea unităților de învățământ, potrivit sursei.
