Clujul suferă din cauza insulei de căldură urbană: O privire asupra provocărilor și soluțiilor
Cluj-Napoca se confruntă cu un fenomen îngrijorător cunoscut sub numele de insulă de căldură urbană (UHI), rezultat direct al modului în care sunt construite și gestionate orașele mari. Materialele utilizate în construcția clădirilor și drumurilor, precum betonul și asfaltul, absorb și rețin căldura solară mult mai eficient decât vegetația naturală. Aceste suprafețe se încălzesc considerabil pe parcursul zilei și eliberează căldura pe timpul nopții, menținând astfel temperaturi ridicate în mediul urban.
Lipsa vegetației contribuie semnificativ la acest fenomen. În Cluj-Napoca, suprafața spațiilor verzi în centrul orașului este mult sub media europeană. Uniunea Europeană recomandă 26 de metri pătrați de spații verzi per locuitor, însă orașul dispune doar de 12 metri pătrați, dacă excludem pădurile Hoia și Făget. Aceasta este o problemă majoră subliniată de arhitectul Vasile Mitrea în cadrul unei dezbateri organizate de ONG-ul Societate Organizată Sustenabil (SOS).
„Uniunea Europeană recomandă 26 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, iar noi avem în momentul de față 12. Oare chiar nu ne dă de gândit?”, se întreba în cadrul dezbaterii arhitectul Vasile Mitrea, inițiatorul proiectului Parcul Est.
Acest deficit de zone verzi accentuează efectul insulei de căldură urbană în Cluj. Traficul auto, industria și utilizarea aerului condiționat emit căldură suplimentară în atmosferă, agravând problema. Soluțiile propuse de specialiști și autorități includ extinderea rețelei de spații verzi și promovarea mobilității sustenabile.
Șeful arhitect al județului Cluj, domnul Salanță, a subliniat importanța proiectului de realizare a unui culoar de mobilitate sustenabilă de-a lungul râului Someșul Mic. „Vreau să evităm să avem culoare întrerupte. Să pot merge pe bicicletă de la Gilău, de la baraj, până la Jucu”, a declarat acesta în cadrul unei ședințe a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U).
Organizația "Strop de Aer" explică, la rândul său, fenomenul insulei de căldură urbană. Specialistii spun că diferența de temperaturi între zonele urbane și cele rurale poate ajunge până la 10°C. Locurile urbane sunt semnificativ mai calde din cauza activităților umane și a lipsei vegetației. Copacii și plantele răcesc aerul prin umbrire și transpirație, dar înlocuirea acestora cu materiale precum betonul și asfaltul crește temperaturile.
Efectele insulei de căldură includ un consum crescut de energie pentru răcirea locuințelor și spațiilor de muncă, probleme de sănătate pentru persoanele vulnerabile și intensificarea poluării aerului datorită formării ozonului la nivelul solului.
Pentru a combate aceste efecte negative, este necesară colaborarea între autorități publice, sectorul privat, ONG-uri și cetățeni pentru a crește suprafețele verzi în mediul urban. Organizația "Strop de Aer" subliniază că aceste măsuri sunt esențiale pentru a diminua impactul negativ al insulei de căldură urbană și pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
