Clujeanul îndeamnă orașul să învețe de la un mic oraș din Banat
Un turist din Cluj a atras atenția asupra faptului că orașul său ar putea învăța multe de la un mic oraș din România, mai degrabă decât de la „exemplele din afară”. Acesta s-a declarat impresionat de modul în care administrația unui oraș din Banat a reușit să creeze condiții excelente pentru locuitorii săi, astfel încât aceștia să aibă acces facil la un lac pentru îmbăiere, totul pentru o taxă simbolică de 10 lei.
În contrast, lacul de acumulare de la Tărnita, aflat la doar 15 kilometri de Cluj-Napoca, este una dintre cele mai populare destinații de agrement pentru clujeni. Deși acesta atrage mii de turiști în fiecare sezon estival, autoritățile locale nu au reușit să amenajeze până acum un ponton public în zonă.
Activistul civic Adrian Dohotaru a explicat: „Reșița are în administrare un lac Secu, pe care Clujul nu îl are. Acesta se întinde pe 734 de hectare, are 6 km lungime, este mai mare decât Tărnita, dar mai mic decât Beliș-Fântânele. Pontoanele sunt amenajate de primărie, iar intrarea costă doar 10 lei, de patru ori mai puțin decât pe o plajă privată de la Tărnita. Înotul este permis în mod liber, iar berea și mâncarea sunt mai ieftine comparativ cu Clujul. De asemenea, sunt planificate amenajări similare și la alte lacuri din zonă.”
Dohotaru a subliniat că, spre deosebire de Cluj, unde nu există transport public către lacurile de agrement, în Reșița, lacul Secu se află la doar 15 km distanță, atrăgând și bicicliști care vin să se răcorească. „Ce ar trebui să facă Clujul? Să nu se uite la exemple din afară, ci să analizeze orașe de dimensiunea Floreștiului, precum Reșița, și să implementeze transport public metropolitan către obiectivele turistice. De asemenea, să amenajeze zone de acces cu tarif general sau gratuit.”
El a adăugat: „Ar fi benefic ca Cluj-Napoca să concesioneze o plajă publică la Tărnita și să construiască un ponton de 1 km pentru mii de oameni, pe partea opusă cabanelor. Primăria Florești ar trebui să negocieze pentru a administra o parte din lac, unde s-ar putea construi o bază de înot din materiale ecologice, iar Primăria Gilău ar merita de asemenea să amenajeze plaje și pontoane publice, precum și zone de acces la lacurile Gilău și Someșul Cald. Sper ca proiectul de coridor metropolitan la Someș să contribuie la realizarea acestor inițiative."
Clujeanul a dat de înțeles că micul oraș din Banat oferă un exemplu demn de urmat, având în vedere că la marginea lacului nu există cabane și amenajările au fost realizate cu un impact minim asupra peisajului. „Noi ne-am simțit excelent la lac, am înotat în apa răcoroasă de munte și ne-am relaxat plutind pe spate, admirând cerul și natura din jur. Ne-am bucurat că nu sunt cabane care să deverseze deșeuri în lacul ce furnizează apă potabilă pentru Reșița.”
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
