Cluj-Napoca se confruntă cu dificultăți în gestionarea spațiilor verzi și a cursurilor de apă

Cluj-Napoca se confruntă cu dificultăți în gestionarea spațiilor verzi și a cursurilor de apă

Deși Cluj-Napoca se dezvoltă rapid, orașul se lovește de provocări semnificative în administrarea spațiilor verzi și gestionarea cursurilor de apă. În multe zone ale orașului, se mai întâlnesc două rânduri de garduri care separă populația de râuri.

Activistul civc clujean Adrian Dohotaru a transmis că au fost propuse primăriei mai multe soluții bazate pe natură pentru gestionarea apelor, dar licitația pentru proiectare și execuție întârzie mai bine de un an. "Pentru a ajunge de acasă la locul de muncă și a beneficia de umbra copacilor și curentul răcoros de aer de la cursurile de apă, trebuie să renunțăm la mașini și să ne deplasăm cu bicicleta sau pe jos. Acest lucru trebuie să se întâmple nu doar pe Someș, ci și pe Canalul Morii, despre care discutăm în cadrul unui atelier cu echipa Someș Delivery, sau la Nădaș, unde sunt într-o zonă care devine pericentrală, la Becaș, la Pârâul Popii și alte cursuri de apă integrate în viitorul Inel Verde Metropolitan".

Adrian Dohotaru a menționat că Reghin este mai avansat decât Clujul în ceea ce privește implementarea soluțiilor bazate pe natură pentru ape, deja cu un proiect experimental de renaturare în derulare. "Anticipez un posibil proiect amplu de remeandrare a Canalului Morii lângă Parcul Sportiv, prin colaborarea comunității academice, a primăriei și a societății civile, în locul actualelor garaje de pe Plopilor. Sau de accesibilizare a apei la Baza Farmec, integrată în Parcul Farmec și Canalul Morii, pe un model similar cu baza Gheorgheni și La Terenuri din Mănăștur".

Activistul civic a reamintit că "primăria, ca răspuns la propunerile asociației Societatea Organizată Sustenabil (SOS), a anunțat încă de anul trecut lansarea unei licitații pentru această zonă cu un caiet de sarcini incluzând propunerile noastre. Cu toate acestea, licitația de proiectare și execuție întârzie de peste un an să se materializeze. În momentul de față, chiar dacă avem două rânduri de garduri la ape, cum e aici la Nădaș, în loc de gradene sau alte forme de acces la râu".

Aceste probleme persistente subliniază necesitatea unei acțiuni imediate pentru a transforma Clujul într-un oraș mai verde și mai accesibil, favorizând soluții sustenabile în beneficiul tuturor locuitorilor.