Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Un medic clujean a contestat opiniile nutriționistei Mihaela Bilic referitoare la nitriții din mezeluri, afirmând că acestea sunt incomplete și înșelătoare. Acum câteva luni, Bilic a declarat că nu există motive de îngrijorare în legătură cu nitriții prezenți în mezeluri, menționând totodată că aceștia se regăsesc și în legume.
Medicul a subliniat că, deși nitriții sunt necesari în procesul de preparare a mezelurilor, aceștia apar și în alimente precum legumele. Mihaela Bilic a recunoscut că există riscuri asociate cu formarea de substanțe potențial cancerigene, dar a sugerat reducerea consumului de nitriți în general, afirmând că legumele conțin aceste substanțe la fel ca mezelurile.
Bilic a explicat că mezelurile reprezintă doar una dintre sursele de nitriți, care se formează natural din oxidarea azotului de către microorganisme. Cea mai mare concentrare de nitriți se găsește în legumele cu frunze și rădăcinoase, precum ridichile, țelina, morcovul, sfecla, spanacul, salata, fasolea verde și mazărea. De asemenea, a menționat că apa potabilă contribuie cu 25% la aportul total de nitriți, în timp ce carnea și mezelurile reprezintă o proporție mică.
În replică, Dr. Adrian Copcea de la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca a argumentat că afirmațiile Mihaelei Bilic sunt greșite și a explicat diferența dintre nitriții din mezeluri și cei din legume. Potrivit acestuia, nitriții din legume nu sunt periculoși și pot fi beneficii organismului. „Din contră, s-a demonstrat că acești compuși contribuie la economia azotului din corp, având efecte vasodilatatoare similare cu cele ale medicamentelor folosite în cardiologie,” a spus Copcea.
Medicul a adăugat că pericolele asociate cu nitriții apar în special în cazul mezelurilor, din cauza interacțiunilor cu proteinele la temperaturi mari, care pot genera nitrozamine cancerigene. El a caracterizat afirmațiile despre siguranța nitriților din mezeluri ca fiind dezinformante, subliniind că problemele asociate cu acești compuși sunt legate în mod special de produsele din carne.
Copcea a avertizat că discuțiile confuze despre nitriți și nitrați, în special din partea unor personalități cunoscute, pot contribui la confuzia publicului și la perpetuarea informațiilor greșite în ceea ce privește siguranța alimentelor.
Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie Cluj, a primit recent o distincție specială în New York din partea Federației Româno-Americane Medicală și de Educație. Premiul recunoaște „leadership academic și dezvoltarea relațiilor de colaborare pe linie medicală, româno-americane”.
La Institutul Inimii din Cluj-Napoca, medicii au efectuat cu succes primele două implanturi de defibrilatoare extravasculare în țară. Aceste dispozitive funcționează asemănător cu cele clasice, însă nu necesită introducerea firelor direct în inimă, fiind plasate sub stern.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca se mândrește cu două cercetătoare distinse cu burse L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”, categoria Științele Vieții. Alina Forray și Tania Crișan au fost recunoscute pentru contribuțiile lor semnificative în cercetarea medicală și biologică.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat miercuri că beneficiarii eligibili ai programului de fertilizare in vitro (FIV) care au semnat contractele de finanțare vor primi voucherele până la sfârșitul lunii decembrie 2025. El a precizat că etapa de înscriere s-a încheiat și că procesul de distribuire a început.
