Update 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Un medic clujean a contestat opiniile nutriționistei Mihaela Bilic referitoare la nitriții din mezeluri, afirmând că acestea sunt incomplete și înșelătoare. Acum câteva luni, Bilic a declarat că nu există motive de îngrijorare în legătură cu nitriții prezenți în mezeluri, menționând totodată că aceștia se regăsesc și în legume.
Medicul a subliniat că, deși nitriții sunt necesari în procesul de preparare a mezelurilor, aceștia apar și în alimente precum legumele. Mihaela Bilic a recunoscut că există riscuri asociate cu formarea de substanțe potențial cancerigene, dar a sugerat reducerea consumului de nitriți în general, afirmând că legumele conțin aceste substanțe la fel ca mezelurile.
Bilic a explicat că mezelurile reprezintă doar una dintre sursele de nitriți, care se formează natural din oxidarea azotului de către microorganisme. Cea mai mare concentrare de nitriți se găsește în legumele cu frunze și rădăcinoase, precum ridichile, țelina, morcovul, sfecla, spanacul, salata, fasolea verde și mazărea. De asemenea, a menționat că apa potabilă contribuie cu 25% la aportul total de nitriți, în timp ce carnea și mezelurile reprezintă o proporție mică.
În replică, Dr. Adrian Copcea de la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca a argumentat că afirmațiile Mihaelei Bilic sunt greșite și a explicat diferența dintre nitriții din mezeluri și cei din legume. Potrivit acestuia, nitriții din legume nu sunt periculoși și pot fi beneficii organismului. „Din contră, s-a demonstrat că acești compuși contribuie la economia azotului din corp, având efecte vasodilatatoare similare cu cele ale medicamentelor folosite în cardiologie,” a spus Copcea.
Medicul a adăugat că pericolele asociate cu nitriții apar în special în cazul mezelurilor, din cauza interacțiunilor cu proteinele la temperaturi mari, care pot genera nitrozamine cancerigene. El a caracterizat afirmațiile despre siguranța nitriților din mezeluri ca fiind dezinformante, subliniind că problemele asociate cu acești compuși sunt legate în mod special de produsele din carne.
Copcea a avertizat că discuțiile confuze despre nitriți și nitrați, în special din partea unor personalități cunoscute, pot contribui la confuzia publicului și la perpetuarea informațiilor greșite în ceea ce privește siguranța alimentelor.
Clujul oferă 40 de locuri la rezidențiat în medicina dentară, dintre care 9 sunt dedicate chirurgiei stomatologice și maxilo-faciale, iar 6 pentru chirurgia dento-alveolară. Târgu-Mureș pune la dispoziție 48 de locuri pentru această specializare, dintre care 6 pentru chirurgie stomatologică și 8 pentru chirurgia dento-alveolară.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat o inițiativă care vizează creșterea siguranței pacienților care necesită intervenții stomatologice sub anestezie generală. Aceste proceduri ar urma să fie realizate în ambulatoriile spitalelor publice, nu doar în clinicile private.
Banca Națională a României a emis o monedă aniversară dedicată celor 80 de ani de existență ai Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș. Rectorul Leonard Azamfirei a subliniat importanța acestei inițiative, afirmând că moneda „consfințește locul UMFST în patrimoniul academic și cultural al României”.
Duminică, 16 noiembrie 2025, peste 1.159 de candidați vor participa la examenul național de rezidențiat organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. La nivel național, peste 10.000 de absolvenți concurează pentru 5.079 de locuri și 295 de posturi în domeniul medical.
