Tensiuni în administratia locală clujeană după acuzele legate de alocarea fondurilor culturale
Tensiuni în administratia locală clujeană după acuzele legate de alocarea fondurilor culturale
O situație tensionată a apărut recent în cadrul administrației locale din Cluj-Napoca, după ce consiliera locală Anca Ciubancan a lansat acuzații grave privind modul în care au fost împărțite fondurile publice pentru proiectele culturale, potrivit stiridecluj.ro. Ciubancan susține că "banii au fost distribuiți arbitrar, fără respectarea regulamentului legal, iar procesul de selecție a fost viciat integral".
Potrivit acesteia, fondurile, acordate în baza Legii 350/2005 pentru activități non-profit de interes general, au fost alocate în urma unor ședințe ale Comisiei de Învatamant, Cultură, Culte, Drepturile Omului, Minorități și Societatea Civilă, desfășurate între 7 și 9 mai 2025. Anca Ciubancan afirmă că în aceste întâlniri nu a fost făcută o evaluare legală și transparentă a proiectelor, iar punctajele folosite pentru eliminarea anumitor candidaturi nu au fost niciodată votate în comisie.
„În perioada 7-9 mai 2025 au avut loc ședințele comisiei, care au vizat analiza eligibilității proiectelor. În cele din urmă, în 8 și 9 mai s-a discutat bugetarea fiecarei propuneri, însă nu s-a stabilit un punctaj final pentru niciun proiect,” a declarat consiliera. Potrivit acesteia, lista cu proiectele acceptate a fost făcută public pe 12 mai, și includea 241 de propuneri, din care 30 au fost marcate cu "punctaj insuficient". Ciubancan a menționat că aceste punctaje nu au fost stabilite conform regulamentului, deoarece nu a existat o grilă de evaluare votată în comisie.
„Conform articolului 42 din regulament, un proiect trebuie să obțină minim 65 de puncte pentru a fi eligibil pentru finanțare. În schimb, această etapă de evaluare nu a avut loc în cadrul comisiei, iar punctajele finale au fost stabilite abia după publicare, pe 16 mai, fără o bază legală,” a explicat Ciubancan.
De asemenea, consiliera afirmă că pe 14 mai, un jurist al primăriei, Rares Giurgiuman, a solicitat completarea și corectarea grilelor de evaluare, chiar după publicarea listei finale. Anca Ciubancan susține că, în urma acestei solicitări, punctajele finale au fost centralizate abia la ora 10:00, pe 16 mai, iar până atunci, 30 de proiecte fuseseră eliminate fără temei legal.
Ea a cerut, în cadrul ședinței Consiliului Local din 30 mai, retragerea tuturor proiectelor supuse aprobării, acuzând nereguli în procedură. Viceprimarul Olah Emese a negat însă aceste acuzații, precizând că regulamentul și fisele de evaluare au fost distribuite tuturor membrilor comisiei în data de 7 mai, și că evaluarea s-a făcut individual.
„Am respectat regulamentul și toate procedurile. Dacă cineva consideră că s-au încălcat prevederile legale, are dreptul să facă plângere sau demersuri juridice,” a declarat viceprimar fiind citați de stiridecluj.ro. Aceasta a adăugat că raportul oficial arată conformitatea procesului, iar acuzațiile nu au fundament.
În același timp, consilierul USR Paul Helmer a confirmat în plen că relatarea Ancăi Ciubancan este corectă, menționând că solicitarea de punctaje s-a făcut după publicarea rezultatelor, fără un termen clar pentru depunere.
În ciuda acestor conflicte, toate proiectele au fost aprobate în ședința din 30 mai, cu excepția celor marcate cu "punctaj insuficient". Cel mai mare beneficiar al fondurilor a fost Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), care a primit 1,95 milioane de lei dintr-un total de 15,25 milioane lei alocați pentru cultură în 2025, notează sursa citată.
Organizatorii TIFF justifică bugetul, afirmând că festivalul are un impact major asupra orașului, atrage peste 100.000 de participanți anual și generează vizibilitate internațională, fiind susținut și de sponsorizări private.
Anca Ciubancan anunță deja că va depune plângere penală împotriva celor implicați, acuzând "depunere de acte false și antedatate". Procesul de contestare și verificare va continua, însă rămâne de văzut dacă instituțiile abilitate vor investiga modul de acordare a fondurilor. Tensiunile din Consiliul Local reflectă un deficit grav de încredere și transparență în modul de administrare a banilor publici în Cluj-Napoca.
