Update 9 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Municipiul Cluj-Napoca a trecut printr-o serie de transformări semnificative în ultimii ani, majoritatea fiind rezultatul investițiilor efectuate în diverse cartiere ale orașului. Un recent studiu analizează impactul acestor investiții asupra vieții locuitorilor din Cluj, evidențiind o distribuție inegală a proiectelor.
Conform analizei, în ultimii cinci ani, Cluj-Napoca a înregistrat 64 de investiții publice importante. Unele dintre aceste proiecte, cum ar fi podurile, au avut efecte benefice asupra mai multor cartiere simultan. De exemplu, modernizarea străzilor Calea Mănăștur, Calea Moților, Uzinei Electrice și Oțetului a influențat zonele Plopilor, Mănăștur și Centru. De asemenea, amenajarea Someșului a avut un impact pozitiv asupra cartierelor Grigorescu, Plopilor, Centru și Gruia.
Studiul arată că majoritatea investițiilor s-au concentrat în centrul orașului, unde au fost realizate 19 proiecte, urmate de Mănăștur cu 9 și Iris cu 8. În contrast, locuitorii din Gheorgheni, Sopor, Borhanci, Becaș și Europa nu au beneficiat de nicio investiție publică în această perioadă. Aceștia se află într-o situație dezavantajată, având în vedere că nu există planuri de dezvoltare pentru cartierele menționate.
Privind viitorul, autoritățile locale au în vedere 35 de noi investiții, inclusiv metrou și Centura Metropolitană. Cele mai multe dintre acestea vizează construcția de poduri, dar sunt planificate și școli și grădinițe. Cartiere precum Iris, Borhanci și Grigorescu vor beneficia, de asemenea, de mai multe investiții, câte 6, respectiv 5 fiecare. Totuși, situația rămâne drastică pentru 7 cartiere, printre care Gheorgheni, Andrei Mureșanu și Zorilor, unde nu au fost anunțate noi proiecte.
Un sondaj realizat de arhitectul Ilie Bucșa, pe un eșantion de peste 600 de clujeni, a relevat percepția acestora asupra investițiilor. Cei mai mulți respondenți (61,9%) cred că centrul a beneficiat de cele mai multe investiții, confirmând datele oficiale. Cartierele Grigorescu, Gheorgheni, Mănăștur și Buna Ziua au fost, de asemenea, menționate ca având un număr semnificativ de proiecte.
Contrar așteptărilor, doar Mănăștur se regăsește în top 5 conform datelor oficiale. Potrivit autorului studiului, percepția oamenilor este influențată mai mult de amploarea proiectelor, nu de numărul lor. Mulți ar putea considera cartierul Plopilor parte din Grigorescu, explicând astfel confuzia în evaluarea acestora.
Cartierele cu cele mai puține voturi în sondaj au fost: Dâmbul Rotund, Becaș, Gruia, Bulgaria, Someșeni, Europa, Făget și Andrei Mureșanu, ceea ce reflectă o realitate greu de ignorat: lipsa de investiții în aceste zone.
În ultimele 24 de ore, Clujul a căpătat o vizibilitate crescută pe scena parteneriatelor internaționale, primind vizita ambasadorului Republicii India în România, Dr. Manoj Kumar Mohapatra.
Mai multe mame care își aduc copiii în parcul de pe strada Paris din Cluj-Napoca au semnalat probleme legate de siguranța locului de joacă destinat celor mici. Aceste sesizări au fost aduse în atenția publicului de deputatul PSD Remus Lăpușan.
Deputatul PNL Radu Moisin, împreună cu colegi de la PSD Cluj și alte partide, a inițiat o propunere legislativă care urmărește eliminarea diferențelor fiscale dintre angajați și lucrătorii independenți. Propunerea vizează facilități fiscale pentru persoanele fizice autorizate și profesiile liberale, în special pentru cheltuielile medicale și corecția vederii.
Remus Lăpușan, deputat clujean din PSD, a afirmat că el și colegii săi nu susțin propunerea de scădere a salariilor cu 10%. El consideră că țara are nevoie de reforme reale, nu de măsuri care afectează veniturile oamenilor.
