Statele Unite reduc personalul în centre NATO, alimentând îngrijorări în Europa

Statele Unite au anunţat reducerea cu aproximativ 200 de posturi a personalului implicat în mai multe organisme cheie ale NATO, o decizie care a stârnit îngrijorări privind angajamentul american în cadrul alianţei. Măsura, relatată de trei surse apropiate situaţiei pentru Reuters, vizează entităţi responsabile de coordonarea operaţiunilor militare şi de informaţii şi reflectă schimbările priorităţilor strategice ale Washingtonului.

👉 Modificări în structura personalului american în NATO

Conform surselor citate de Reuters, administraţia americană a comunicat ţărilor aliate intenţia de a elimina aproximativ 200 de posturi din entităţi NATO importante, precum Centrul de fuziune a informaţiilor din Marea Britanie, Comandamentul forţelor speciale aliate din Bruxelles, dar şi personalul STRIKFORNATO din Portugalia, care se ocupă cu operaţiunile maritime. Mai multe alte organisme NATO similare vor suferi reduceri de personal.

Sursele nu au precizat motivele exacte ale acestei decizii, însă acţiunea corespunde tendinţei administraţiei Trump de a redirecţiona resurse militare spre emisfera vestică. Deşi aceste schimbări sunt minore în raport cu cei aproximativ 80.000 de militari americani din Europa, ele ridică semne de întrebare în rândul aliaţilor europeni, îngrijoraţi de un posibil recul american în regiune.

👉 Contextul tensionat al relaţiilor transatlantice

Reducerea personalului american survine într-un context diplomatic deosebit de tensionat pentru NATO, alianţa confruntându-se cu incertitudini fără precedent în cei 77 de ani de existenţă. Preşedintele Trump a generat controverse prin declaraţii şi acţiuni care au alimentat scepticismul privind angajamentul Statelor Unite faţă de alianţă, inclusiv prin propunerea de achiziţionare a Groenlandei şi ameninţarea cu retragerea din NATO.

În plus, planurile Pentagonului de a transfera responsabilităţi militare importante către europeni până în 2027 au fost considerate de oficialii europeni ca fiind nerealiste. În această perioadă, prezenţa militară americană în Europa rămâne totuşi substanţială, iar NATO a subliniat importanţa menţinerii unei capacităţi robuste de descurajare şi apărare, în strânsă cooperare cu SUA.

La declaraţiile americane privind reducerea personalului şi schimbările de strategie s-au adăugat şi măsuri economice contestate, precum planurile preşedintelui Trump de a impune tarife ţărilor NATO începând cu februarie 2026, ca represalii pentru susţinerea Danemarcei în problema suveranităţii Groenlandei. Această decizie a stârnit reacţii din partea Uniunii Europene, care ia în calcul măsuri de retorsiune comercială.

Oficialii NATO au argumentat că schimbările în personal sunt fireşti şi nu reflectă o diminuare a angajamentului american, subliniind că dialogul continuă pentru păstrarea unei alianţe puternice. Totuşi, aceste evoluţii au tensionat suplimentar relaţiile transatlantice şi au aprins semnale de alarmă privind viitorul cooperării între SUA şi Europa în materie de securitate.