Libertatea presei în UE, sub amenințare: raport alarmant pentru jurnaliști

Jurnaliștii din Uniunea Europeană se confruntă cu amenințări tot mai mari și campanii de discreditare, pe fondul scăderii încrederii publice și al concentrării proprietății media, arată un raport recent al Civil Liberties Union for Europe (Liberties). Publicația The Guardian notează că acest raport, publicat marți, ar trebui să alerteze oficialii UE cu privire la atacurile asupra libertății și pluralismului media. România este menționată ca parte a acestei preocupări generale.

👉 Amenințări crescânde pentru jurnaliști

Raportul de anul acesta subliniază că independența mass-mediei publice este erodată de interferențele politice și reducerile bugetare, iar jurnaliștii se confruntă cu restricții tot mai mari privind libertatea de exprimare și accesul la informații. Eva Simon, responsabilă pentru politici publice în cadrul Liberties, a declarat: „Un sistem media sănătos și pluralist este un test și o oglindă a democrației.” Simon a subliniat că „unde statul de drept slăbește, fie prin acțiuni deliberate ale guvernelor, fie prin neglijență, libertatea presei este subminată.”

Raportul identifică siguranța jurnaliștilor ca o problemă critică, menționând că în 2025, reporteri și angajați din media au fost expuși „violenței fizice extreme și hărțuirii juridice sistemice.” De exemplu, în Atena a fost aruncat un dispozitiv exploziv asupra locuinței editorului de la To Vima, iar în Italia, un dispozitiv a explodat sub mașina unui jurnalist de investigație.

👉 Scăderea încrederii și concentrarea media

Raportul marchează o creștere alarmantă a atacurilor asupra jurnaliștilor, evidențiind 118 incidente în Italia doar în ultimul an. Țările de Jos au raportat pentru al treilea an consecutiv creșteri ale atacurilor asupra jurnaliștilor. De asemenea, hărțuirea online a atins un nivel record, cu 377 de atacuri grave, inclusiv amenințări cu moartea. În plus, țări precum Malta, Ungaria și România sunt menționate pentru campaniile politicienilor care discreditează instituțiile media, numindu-le „forțe ale întunericului”.

Neliniștea este amplificată de concentrarea proprietății mediatice, cu exemple notabile din Ungaria și Franța, unde câțiva miliardari controlează majoritatea instituțiilor media. Raportul menționează că „EMFA trebuie cu adevărat transpus și, mai important, aplicat cât mai rapid și cât mai ferm în toate statele membre”, a adăugat Eva Simon, subliniind necesitatea unei reacții urgente din partea autorităților.