Josep Borrell caută soluții pentru deblocarea fondurilor europene destinate Ucrainei

Josep Borrell, șeful diplomației europene, a declarat marți că se află într-o căutare intensă a unei soluții pentru a depăși obstrucția Ungariei referitoare la plata a șase miliarde de euro destinate sprijinirii militare a Ucrainei, conform agenției de știri EFE. Borrell a menționat că este „frământat” de această situație, subliniind absurditatea blocajului: „Avem șase miliarde deja aprobate de statele membre, care sunt disponibile, dar nu le putem folosi din cauza unei singure țări care se opune”.

Seful diplomației europene a participat la o sesiune plenară a Parlamentului European, unde a reamintit faptul că Uniunea Europeană necesită unanimitatea celor 27 de țări membre pentru a lua decizii legate de gestionarea Fondului European de Sprijinire a Păcii (FEAP). Acest fond este esențial pentru co-finanțarea armelor destinate Ucrainei. Borrell a declarat că se caută o procedură care să permită deblocarea acestei situații, care a stagnat timp de câteva luni.

În ceea ce privește creditul de 35 de miliarde de euro promis Ucrainei, Borrell a explicat că acest împrumut va fi finanțat de Uniunea Europeană, iar dobânzile vor fi plătite din veniturile obținute din activele ruse confiscate prin sancțiuni. „Nu cu capital, ci cu veniturile putem plăti un împrumut care să ajute Ucraina să își mențină funcționarea ca stat și să își dezvolte capacitatea militară”, a adăugat el.

Borrell a subliniat că propunerea a fost deja transmisă Consiliului și Parlamentului, care trebuie să decidă cu privire la aceasta. De asemenea, pentru a asigura continuitatea acestor măsuri, a fost propusă o reinnoire a înghețării activelor la fiecare 36 de luni, în loc de șase luni.

În contextul sancțiunilor impuse Rusiei pentru destabilizarea altor țări, inclusiv cele din UE, Borrell a informat că un nou cadru legal a fost aprobat de Consiliul UE pentru a aborda aceste provocări. El a menționat că Rusia desfășoară acțiuni hibride, care nu sunt războaie clasice, ci atacuri cibernetice și intervenții în viața politică în momente cheie, cum ar fi alegerile.

„Este esențial să sancționăm astfel de acțiuni, care amenință funcționarea instituțiilor și a comunicațiilor noastre, afectând viața de zi cu zi”, a concluzionat Borrell.