Dilemele reînarmării în Europa: încrederea în SUA dispare
Update 5 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Liderii europeni se confruntă cu o situație complicată în contextul în care încrederea în Statele Unite scade vertiginos. Analiza realizată de aplicația Foreign Policy dezvăluie că țările care investesc cel mai mult în reînarmare sunt cele ce cred în salvarea alianței NATO, în timp ce statele care percep SUA ca adversar sunt reticente în a suporta costurile necesare înlocuirii protecției americane.
👉 Scăderea încrederii în Statele Unite
Conform datelor Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), doar 16% dintre europeni consideră în continuare Statele Unite un aliat, o scădere de 22% comparativ cu acum opt luni. De asemenea, aproximativ 20% din respondenți îi văd pe americani ca pe un „rival” sau „adversar”, procentul atingând aproape 30% în Germania, Franța și Spania.
În ciuda sentimentelor anti-americane crescânde, ideea de *autonomie strategică* a Europei nu își găsește susținerea necesară. Italia, de exemplu, s-a dovedit a fi un exemplu emblematic al acestui paradox, recunoscând lipsa de încredere în SUA sub conducerea lui Donald Trump, dar având și un buget de apărare ce nu respectă angajamentul de 2% din PIB. În 2024, Italia a cheltuit doar 1,54% din PIB, iar 57% dintre italieni s-au declarat împotriva creșterii acestor cheltuieli.
👉 Diferențe în politica de apărare a țărilor europene
Franța prezintă un caz mult mai complex, cu președintele Emmanuel Macron fiind un susținător vocal al „autonomiei strategice” europene. Bugetul de apărare al Franței a crescut semnificativ, de la 32 de miliarde de euro în 2017 la 47 de miliarde în 2024. Macron subliniază importanța forței, afirmând: „Ca să fii liber în această lume, trebuie să fii de temut”. Totuși, popularitatea sa a scăzut drastic, având o cotă de încredere de doar 11%.
Pe de altă parte, țările est-europene, cum ar fi Polonia, au alocat până la 4,7% din PIB pentru apărare. Aceste națiuni văd Rusia ca o amenințare serioasă, ceea ce le determină să colaboreze strâns cu SUA. Paradoxul acestei reînarmări se manifestă în faptul că, deși cele mai reticente state sunt cele cu un sentiment negativ față de SUA, populațiile care cred în necesitatea reînarmării sunt acelea care susțin cel mai mult NATO.