Deteriorarea statului de drept observată în Uniunea Europeană, anunță un raport recent
Un nou raport emis de organizația Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties) subliniază că statul de drept este în declin în mai multe țări membre ale Uniunii Europene. Documentul, publicat luni, evidențiază cinci țări ca fiind "demolatori" ai statului de drept, având în vedere că România este clasată în categoria statelor "stagnante", fără progrese semnificative în acest domeniu, conform informațiilor furnizate de digi24.ro.
👉 Țările UE cu probleme majore în respectarea statului de drept
Raportul arată că guvernele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia subminează în mod activ statul de drept, iar situația se agravează în anumite sectoare, precum justiția și libertatea presei. În Slovacia, sub guvernul lui Robert Fico, progresele sunt aproape inexistente, iar în Bulgaria, situația este similară. Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orbán, continuă să adopte legi regresive, iar alegerile din 12 aprilie ar putea schimba această direcție.
Pe de altă parte, raportul identifică Belgia, Danemarca, Franța, Germania și Suedia ca „derapante”, unde statul de drept se deteriorează parțial, dar fără o strategie politică generală. România și alte țări, precum Cehia și Grecia, sunt clasificate ca „stagnante”, ceea ce indică lipsa de îmbunătățiri în ceea ce privește statul de drept.
👉 Stagnarea și provocările statului de drept în România
Raportul subliniază că, în România, nu s-au înregistrat progrese constante în consolidarea statului de drept, fiind menționat un cadru instituțional funcțional dar afectat de dificultăți persistente. În justiție, continuă să existe vulnerabilități cu privire la independența sistemului, iar reformele nu au fost complet consolidate, afectând percepția asupra autonomiei judiciare.
De asemenea, progresele în lupta împotriva corupției sunt considerate inegale și lipsite de continuitate, în timp ce libertatea presei rămâne sub presiune din cauza influențelor economice și a unor mecanisme opace de finanțare. Accesul la informații esențiale rămâne inegal, iar prezența societății civile în procesul decizional este limitată.