Analiză Misiunea lui Mîhailo Drapatîi: un mandat pentru schimbare și o încercare monumentală pentru noul șef al armatei ucrainene

Generalul-maior Mîhailo Drapatîi se află în fața unei sarcini delicate: pe de o parte, trebuie să afirme independența susținută de reformatorii militari, iar pe de altă parte, să țină cont de influența politică asupra strategiei de luptă, scrie The New York Times. Pe 9 mai 2014, un vehicul blindat de 13 tone a străpuns baricadele pro-ruse din Mariupol, transformând un tânăr comandant de batalion într-o legendă ucraineană, simbol al rezistenței spontane și improvizate. Acum, acel soldat, generalul-maior Mîhailo Drapatîi, preia comanda forțelor armate ale Ucrainei într-un moment tensionat de tranziție militară și politică, conducându-și țara într-o bătălie care ar fi fost greu de imaginat acum un deceniu. Este un război caracterizat atât de uzură îndelungată, cât și de inovație de înaltă tehnologie, în care supraviețuirea este dictată de capacitatea fiecărei părți de a se adapta mai repede și de a integra mai bine armele în continuă evoluție în luptele zilnice purtate sub un cer plin de drone. Generalul Drapatîi, în vârstă de 43 de ani, care a fost numit comandant militar suprem de către președintele Volodimir Zelenski marți seara, l-a înlocuit pe generalul Oleksandr Sîrski, în vârstă de 60 de ani. Generalul Drapatîi reprezintă o nouă generație de conducători militari post-sovietici din Ucraina, care a adoptat abordări mai moderne în ceea ce privește conduita războiului. El este unul dintre arhitecții-cheie ai strategiei ucrainene denumită „linia de drone”. În loc să se bazeze exclusiv pe tranșee statice în care se aflau trupe de infanterie vulnerabile, Ucraina a creat o „zonă de distrugere” continuă în spatele liniei frontului, plină de drone de atac și de recunoaștere, precum și de turele automate. Această tactică a contribuit la încetinirea avansului rus, permițând Ucrainei să preia inițiativa pe anumite porțiuni ale frontului pentru prima dată după mulți ani. De asemenea, a dat speranță unei națiuni obosite de război, care a pierdut zeci de mii de soldați. Deși evoluțiile recente de pe câmpul de luptă au fost pozitive, în special datorită atacurilor de la distanță asupra Rusiei și Crimeei, analiștii au avertizat că Ucraina trebuie să asigure o tranziție lină la nivelul conducerii militare pentru a menține elanul. Provocarea este accentuată de circumstanțele demiterii generalului Sîrski. Ucraina a fost cuprinsă de tulburări de când Zelenski l-a demis săptămâna trecută pe ministrul apărării, Mîhailo Fedorov, un susținător al reformelor. Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a avut divergențe cu generalul Sîrski în privința strategiei, inclusiv cu privire la măsura în care ar trebui să se mizeze pe drone și roboți. Manifestanții au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei lui Zelenski de a-l susține pe generalul Sîrski. Pe parcursul a șase zile, mulțimile au trecut de la a cere reintegrarea lui Fedorov la a solicita demiterea lui Sîrski. Zelenski a îndeplinit această dorință marți seara, înlocuindu-l pe generalul Sîrski cu generalul Drapatîi, care îl susținuse pe Fedorov și viziunea acestuia asupra războiului modern. Într-un comentariu online, Mick Ryan, un general australian în rezervă, cercetător la Institutul Lowy din Sydney, a scris: „Pericolul actual este că o schimbare a comenzii creează o perioadă de incertitudine în timp ce noii lideri își găsesc echilibrul, iar forțele ruse profită de aceasta. Prima sarcină a noii echipe este să se asigure că remanierea nu încetinește ritmul operațiunilor de pe front, în adâncul teritoriului rus — sau inovarea din cadrul armatei ucrainene”. Generalul Drapatîi intră într-o matrice de crize. El trebuie să abordeze problemele legate de sistemul de recrutare al Ucrainei, pregătindu-se în același timp pentru o posibilă nouă mobilizare rusă. Trebuie să protejeze rețelele energetice de o campanie de atacuri din timpul iernii, chiar și în condițiile în care cele mai sofisticate sisteme de apărare aeriană ale Ucrainei rămân fără muniție. Și trebuie să contracareze campania lentă și sângeroasă a Rusiei de a distruge bastioanele de apărare rămase în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Demiterea lui Fedorov a scos la iveală, de asemenea, o ruptură între forțele armate și Ministerul Apărării cu privire la gestionarea efortului de război, pe care noua conducere a armatei va trebui să o gestioneze. Nu este clar ce rol îl va juca domnul Fedorov în viitor, dar Zelensky i-a oferit alte funcții în cadrul administrației. Zelensk a declarat că dorește să îi ofere lui Fedorov „o funcție de conducere demnă, care să îi permită să reunească capacitățile tehnologice ale țării noastre și să asigure dezvoltarea lor continuă”. Pentru generalul Drapatîi, relația cu biroul prezidențial va necesita un echilibru delicat, au afirmat analiștii. Acesta va fi, au spus ei, împărțit între afirmarea independenței operaționale susținută de reformatorii militari și acomodarea tendinței lui Zelenski de a gestiona direct operațiunile de pe câmpul de luptă. Disponibilitatea generalului Sîrski de a se conforma directivelor executive l-a transformat într-un partener previzibil pentru președintele ucrainean. Generalul Drapatîi, în schimb, preia conducerea cu sprijinul unei mișcări reformiste care cere renunțarea la un sistem de comandă rigid, de sus în jos. Valerii Zalujnîi, un fost comandant de vârf al forțelor ucrainene care a fost demis de Zelenski în 2024 după ce cei doi au intrat în conflict cu privire la eforturile de mobilizare și strategia de contraofensivă, a declarat într-un comunicat că sarcina care îl așteaptă pe Drapatîi este „mult mai dificilă decât își imaginează”. Taras Chmut, un renumit analist militar ucrainean, a afirmat că adevărata luptă de la Kiev se dă în jurul achizițiilor din domeniul apărării: ce cumpără Ucraina pentru armată cu banii proprii și cu banii partenerilor, și care dintre puternicii contractori din domeniul apărării ar putea pierde venituri în acest proces. Analiștii au afirmat că generalul Drapatîi va avea doar o influență limitată asupra acestor decizii și asupra eforturilor pe care Fedorov începuse să le depună pentru combaterea corupției și achiziționarea de arme mai moderne, precum dronele. Liudmila Buimister, o deputată independentă care este fost comandant al forțelor speciale și încă activează în armată, a declarat că se așteaptă ca generalul să schimbe cultura înaltului comandament, să pună capăt practicii de microgestionare a deciziilor de pe câmpul de luptă și să aducă mai multă coerență în desfășurarea forțelor. Se așteaptă ca generalul Drapatîi să susțină multe dintre aceleași inițiative bazate pe tehnologie pe care le promova Fedorov. Jack Watling, analist la Royal United Services Institute din Londra, a scris într-un comentariu online că, odată cu schimbarea la vârf, eforturile lui Fedorov de a adopta o abordare bazată pe date pentru îmbunătățirea performanței armatei ar putea deveni acum posibile. De asemenea, se așteaptă ca Drapatîi să le acorde comandanților autonomia de a lua decizii în timp real, pe baza condițiilor de pe câmpul de luptă. Sub comanda generalului Sîrski, comandanții de rang inferior erau nemulțumiți de ceea ce considerau a fi microgestiune, Statul Major General trebuind să-și dea acordul înainte de schimbarea tacticii sau de retragerea trupelor din poziții compromise. Generalul Sîrski și-a câștigat reputația de a tolera un număr mare de victime în menținerea unor astfel de poziții sau în desfășurarea asalturilor, deși susținea că protejarea soldaților era prioritatea sa. Având în vedere deficitul de recrutare, se consideră că generalul Drapatîi, la fel ca Fedorov, vede problemele legate de procesele interne, deficiențele de instruire și corupția ca factori principali, și nu lipsa de personal disponibil. Speranța Ucrainei este că o schimbare de cultură în cadrul înaltului comandament va spori motivația de a se înrola în armată. „Deja observăm o creștere a moralului în rândul personalului din cadrul forțelor armate, precum și în rândul publicului larg”, a declarat deputata Buimister. Sergentul-șef Andrii Klîmenko, în vârstă de 45 de ani, un soldat ucrainean contactat telefonic pe frontul de sud, a spus: „Există un sentiment general de euforie, care creează un fel de impuls emoțional greu de explicat în ceea ce privește motivația.” „Euforia”, a adăugat el, „provine din sentimentul că stilul de comandă de tip «mașină de tocat carne» a fost înlocuit, sperăm, de o conducere autentică pe câmpul de luptă.”