Vama Cluj, considerată una dintre cele patru puncte vamale din România cu cel mai ridicat risc de corupție, este acuzată de un grup de avertizori de integritate din cadrul Autorității Vamale Române (AVR). Potrivit unei scrisori deschise trimise presei, această vama, împreună cu cele din Constanța, Prahova și Bihor, ar juca un rol esențial în rețele de evaziune fiscală și trafic de influență, cauzând pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei anual. Conform documentului citat de stiridecluj.ro, rețelele infracționale controlează distribuția ilegală a carburanților, în special motorina "albită" provenită din Rusia, trecuta prin porturi intermediare și cu documente falsificate. Autorii scrisorii susțin că aceste carburanți ajung la firme fantomă din Cluj, cu sprijinul unor funcționari vamali corupți.
Vama Cluj, considerată una dintre cele patru puncte vamale din România cu cel mai ridicat risc de corupție, este acuzată de un grup de avertizori de integritate din cadrul Autorității Vamale Române (AVR). Potrivit unei scrisori deschise trimise presei, această vama, împreună cu cele din Constanța, Prahova și Bihor, ar juca un rol esențial în rețele de evaziune fiscală și trafic de influență, cauzând pierderi bugetare de peste 5 miliarde de lei anual. Conform documentului citat de stiridecluj.ro, rețelele infracționale controlează distribuția ilegală a carburanților, în special motorina "albită" provenită din Rusia, trecuta prin porturi intermediare și cu documente falsificate. Autorii scrisorii susțin că aceste carburanți ajung la firme fantomă din Cluj, cu sprijinul unor funcționari vamali corupți.
Rețeaua de evaziune implică și camioane declarate "goale" pentru Ucraina, care se întorc pline cu motorină, evitând verificările și taxele. Carburantul este descarcat în depozite ilegale din judetele Cluj, Prahova și Bihor pentru a alimenta piața neagră, notează autorii. Potrivit unor acuzații, sistemul de control vamal este complet compromis, fiind sub influența și controlul unor rețele de influență care acționează de la conducerea centrală a AVR pana la nivel local. Se susține că atestatele de comerciant angro sunt emise contra mită, iar firmele fantomă apar și dispar pentru a evita sancțiunile.
Autorii avertizează că lipsa de reacție a autorităților centrale și locale amplifică problema. Conform unei note a stiridecluj.ro, Vama Constanța este principalul punct de intrare pentru mărfuri ilicite, dar carburanții ajung rapid și în Cluj prin intermediul unei rețele care "asimilează" taxele și accizele prin scheme de tip "missing trader" și "suveica". În plus, iată ce notează același portal, în urma acestor dezvăluiri, ministrul Finanțelor a dispus un control la Vama Constanța, însă nu există încă informații oficiale despre o anchetă extinsă în Cluj.
Scrisoarea realizată de grupul de avertizori solicită o reformă profundă a sistemului, inclusiv digitalizarea completă a ANAF și a Autorității Vamale, transparență în controale și o legislație adaptată noilor realități ale Spatiului Schengen. Se cere eliminarea rețelelor de corupție din interior, aplicarea unor controale automatizate pe baza datelor digitale și responsabilizarea funcționarilor vamali.
Conform aceleiași surse, la nivel operațional, fenomenul nu este izolat. În Republica Moldova, motorina destinată Ucrainei este descarcată ilegal, iar lipsa controalelor în Ucraina din cauza războiului face imposibilă verificarea adevarată, fapt ce încurajează rețelele infracționale. România a avut, de asemenea, situații similare cu tranzitul de cereale sau combustibili, fiind, de fapt, o zonă de frontieră pentru rețele transfrontaliere de evaziune.
Potrivit ultimelor raportări, autoritățile vamale din Constanța, Prahova, Cluj și Bihor sunt considerate zone extrem de corupte, cauzând o pierdere de peste 5 miliarde de lei anual, distrugând bugetul național și fragilizando economia. Se acuză, totodată, că sistemul actual favorizează rețelele de trafic de influență și trafic internațional, în timp ce presa investighează constant aceste fenomene, dar fără suport politic sau instituțional concret.
Pentru a combate această situație, expertul în fiscalitate și vamă subliniază că prima soluție trebuie să fie digitalizarea completă a proceselor și reforma legislativă. Se propune o autorizare digitală a firmelor și antrepozitelor vamale, reguli clare privind garanțiile financiare și controlul transparent al deținerii atestatelor. În lipsa unei intervenții ferme din partea statului român, riscă să se continue dezintegrări financiare, iar fenomenul de evaziune să înghită tot mai mulți bani, bugetul și securitatea economică a țării fiind în pericol.
De ani de zile, oficialii și autoritățile au promis măsuri ferme, dar rezultatele întârzie să apară. Imposibilitatea de a preveni și combate eficient contrabanda și evaziunea fiscală în domeniul carburanților, tăinuirea marfurilor din Iran, precum și traficul de produse contrafăcute sau provenite din surse interzise, continuă să fie o problemă gravă a sistemului. Conform celor semnalate, doar o reformă reală, bazată pe tehnologie și transparență, poate opri această explozie de fraude.
Potrivit padiei, doar Ministerul de Finanțe și instituțiile responsabile pot lua măsuri concrete pentru a salva resursele statului, iar dacă nu se va acționa, prejudiciile fiscale vor fi din ce în ce mai mari, iar sistemul fiscal va fi distrus pe termen lung.
