Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Conform datelor publicate de Eurostat, tinerii din România aleg să locuiească alături de părinți până la vârsta medie de 28 de ani. Aceasta situație se dovedește a fi mult mai tardivă în comparație cu tinerii din țările nordice, care își încep viața independentă în jurul vârstei de 21 de ani.
Principalele motive pentru care tinerii români rămân acasă sunt veniturile mici și temerile legate de asumarea responsabilităților. Un tânăr a declarat: „Dacă nu te ajută cineva e destul de greu. E destul de complicat, banii sunt limitați, nu mai poți să îți iei ce vrei.”
Ciprian Iftimoae, sociolog, atrage atenția asupra diferenței de vârstă între bărbați și femei în acest context. Fetele părăsesc de obicei locuința parentală în jurul vârstei de 24 de ani, în timp ce tinerii bărbați așteaptă până la 29-30 de ani.
Studiile Eurostat evidențiază și problemele legate de condițiile de trai. Aproape 60% dintre tinerii români locuiesc în locuințe supraaglomerate. Tinerii din țări precum Croația, Slovenia, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania depășesc tinerii români, mulți dintre ei continuând să trăiască cu părinții până la 30 de ani.
AROBS Group a achiziționat o participație majoritară de 65% în GESS Engineering, o firmă din Sibiu ce oferă servicii de testare și validare a sistemelor auto. Compania sibiană deservește producători globali și furnizori de nivel 1 în industria auto.
În România, divergentele privind şomajul rămân mari, iar judeţul Cluj se evidenţiază pozitiv, având o rată a şomajului de aproximativ 1%. În contrast, judeţe precum Teleorman, Vaslui, Mehedinţi sau Dolj înregistrează rate ale şomajului în jur de 9%, arătând dificultăţile economice majore cu care se confruntă.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că majorarea pensiilor sau a salariului minim pentru anul 2026 nu este planificată și ar contraveni angajamentelor asumate de România la Bruxelles. Aceste subiecte nu au fost discutate nici în coaliția de guvernare.
În august 2025, pensionarii cu venituri lunare peste 3.000 de lei au adus peste 35 de milioane de lei la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, marcând prima aplicare a Legii 141/2025. Această lege aduce schimbări majore în finanțarea sistemului de sănătate după 26 de ani.
