Studiu: cartierele Clujului clasificate în funcție de calitatea vieții
Studiu: cartierele Clujului clasificate în funcție de calitatea vieții
Un studiu realizat de arhitectul Ilie Bucsa din Cluj-Napoca a evaluat calitatea vieții în cele 20 de cartiere ale orașului, folosind un chestionar cu 26 de întrebări la care au răspuns 603 persoane, dintre care 88% au studii superioare. Evaluarea a fost realizată pe baza unor criterii importante, precum școli, parcări, spații verzi, sport, trafic, curățenie, zgomot, siguranță și iluminat.
Cartierul Andrei Mureșanu s-a situat pe primul loc, obținând un scor general de 3.72, urmat de Gheorgheni, Grigorescu, Plopilor, Zorilor și Gruia, care au avut scoruri de peste 3.50. În contrast, cele mai slab cotate cartiere sunt Europa (2.83), Someșeni (2.92) și Becaș (2.97), toate având scoruri sub 3.00.
Andrei Mureșanu, predominant rezidențial, se caracterizează prin case individuale și o conectivitate bună cu restul orașului. Acesta a excelat la capitolele liniște (3.84) și curățenie (4.16). Cu toate acestea, absența unor investiții publice semnificative în ultimii ani, în afară de sediul Centrului Școlar pentru Educație Incluzivă, ridică întrebări referitoare la dezvoltarea viitoare a zonei.
Cartierele Gheorgheni, Grigorescu, Plopilor și Zorilor au beneficiat de investiții considerabile, ceea ce le-a ajutat să fie bine clasificate. De exemplu, cartierul Centru, cu cele mai multe investiții publice din ultimii cinci ani, s-a clasat pe locul 7, cu un scor de 3.48, din cauza unor probleme legate de trafic, parcări și zgomot.
Pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a orașului, studiul sugerează câteva măsuri. Acestea includ crearea unui plan coerent de investiții etape, adaptat la nevoile fiecărui cartier, extinderea zonelor pietonale și îmbunătățirea transportului public și a infrastructurii pentru biciclete. De asemenea, se propune impunerea unor reguli mai stricte pentru dezvoltările imobiliare private, precum și alocarea de spații verzi și facilități urbane.
O altă recomandare este dezvoltarea cartierului Sopor pe modelul orașului de 15 minute, asigurând acces rapid la locuri de muncă, educație, servicii și recreere, diminuând astfel dependența de transportul auto. Dacă aceste sugestii vor fi puse în aplicare, Cluj-Napoca ar putea deveni un exemplu de dezvoltare urbană sustenabilă și echilibrată, îmbunătățind calitatea vieții pentru toți locuitorii. Administratia locala a început deja să impună condiții stricte pentru dezvoltările imobiliare viitoare, vizând amprenta ecologică a noilor construcții.
