Sase judete din Romania detin peste 22,7 miliarde de lei din bugetele locale
Sase judete din Romania detin peste 22,7 miliarde de lei din bugetele locale
Conform cifrelor comunicate de Ministerul Dezvoltarii, șase judete din România—Cluj, Constanța, Timiș, Iași, Bihor și Prahova—potrivit stiridecluj.ro, au reușit să strângă laolaltă un buget total de 22,7 miliarde de lei, adică aproximativ 4,5 miliarde de euro. Potrivit sursei, peste 20% din bugetele județelor din țară sunt concentrate în aceste zone.
Județul Cluj conduce topul cu un buget impresionant de 4,35 miliarde de lei, fiind urmat de Constanța (3,98 miliarde), Timiș (3,92 miliarde) și Iași (3,75 miliarde). Aceste județe nu sunt doar centre universitare și culturale, ci reprezintă adevărate motoare economice regionale, notează sursa.
De remarcat, însă, că nu doar suma absolută contează. Un indicator surprinzător este bugetul pe cap de locuitor, unde lider este județul Hunedoara, cu 8.443 de lei/locuitor, deși nu este considerat o zonă de dezvoltare industrială sau turistică de top. În top se mai află și județele Tulcea, Caraș-Severin, Cluj și Sălaj, ceea ce indică faptul că și județele mai puțin mediatizate pot administra eficient fondurile.
Pe planul municipiilor reședință de județ, Timișoara a avut cel mai mare buget în 2023—1,76 miliarde de lei—depășind Cluj-Napoca (1,62 miliarde), Iași (1,60 miliarde) și Craiova (1,26 miliarde). La celălalt capăt, orașe precum Vaslui, Giurgiu, Călărași sau Alexandria gestionează bugete sub 300 de milioane de lei, uneori mai mici decât bugetul anual al unui centru comercial din București.
Un alt aspect important, menționează sursa, este proporția din bugetul județului alocată orașului reședință. Braila conduce și în acest domeniu, unde aproape jumătate (46,5%) din bugetul județului se duce către municipiul Braila. În schimb, în județe precum Teleorman, Vaslui sau Harghita, aceste procente sunt extrem de mici, între 14 și 15%, ceea ce sugerează o influență financiară minimă a orașului reședință asupra bugetului județean.
Aceste cifre reflectă nu doar realitatea economică, ci și disparitățile regionale și presiunea tot mai mare pe administrațiile locale din zonele mai sărace pentru a face mai mult cu mai puțin, concluzionează stiridecluj.ro.