Presiuni asupra leului în contextul instabilității politice și deficitului bugetar ridicat

Recent, evoluțiile din piața valutară arată o presiune tot mai mare asupra leului, cauza principală fiind tensiunile politice și deficitul bugetar ridicat, notează stiridecluj.ro. După primul tur al alegerilor prezidențiale, cursul de schimb a depășit 5,1 lei pentru un euro, ceea ce sugerează o depreciere considerabilă a monedei naționale.

Indicatorii pieței financiare au fost puternic afectați; de exemplu, ratele ROBOR au crescut cu aproximativ 1,4 puncte procentuale, ROBOR la 3 luni ajungând la 7,3%, iar randamentele titlurilor de stat au depășit 8%. Această reacție a pieței este legată de instabilitatea fiscală și politică, într-o perioadă în care reducerea deficitului bugetar devine esențială pentru a preveni retrogradarea ratingului suveran.

„Reducerea deficitului este absolut necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran”, a declarat Stefan Posea, economist la ING Bank România. El atenționează că un plan fiscal convingător trebuie adoptat rapid, având în vedere că incertitudinea electorală a dus la amânarea investițiilor și reformelor. "Fără îmbunătățiri în a doua jumătate a anului, economia ar putea stagna", avertizează economistul.

De asemenea, deprecierea leului reflectă preocupările investitorilor privind capacitatea țării de a corecta deficitul bugetar. Posea subliniază că presiunea pe cursul valutar provine din perspectivele pesimiste legate de corectarea deficitului într-un termen acceptabil, având în vedere că negocierile pentru formarea unui nou guvern pot dura.

Un alt factor care contribuie la incertitudinea actuală este demisia premierului Marcel Ciolacu, care a amplificat îngrijorările pe piețele financiare. Pe lângă aceasta, ratingul României este în pericol de retrogradare, iar o analiză recentă a S&P sugerează că progresele insuficiente în reducerea deficitului ar putea afecta negativ statutul țării pe piețele internaționale.

Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană, depășind chiar nivelurile din timpul pandemiei. Datoria publică a crescut rapid, atingând 55% din PIB. „Indiferent de rezultatul alegerilor, deficitul trebuie redus, altfel costurile de finanțare vor crește semnificativ”, a afirmat Posea.

Conform înțelegerilor cu Comisia Europeană, deficitul ar trebui să fie redus la 7% în acest an, dar execuția bugetară din primul trimestru este îngrijorătoare. „Rămânerea la un nivel de peste 9% din PIB ne plasează într-o zonă riscantă”, avertizează economistul, subliniind necesitatea unei taxe mai mari pentru a acoperi deficitul.

Banca centrală păstrează deschisă opțiunea de a reduce dobânda de bază, dar totul depinde de evoluția inflației și de credibilitatea măsurilor fiscale. „Dacă un plan clar de reducere a deficitului se conturează rapid, există șanse de relaxare monetară”, a concluzionat economistul ING.

Pe termen lung, economistul remarcă și elemente pozitive, cum ar fi accelerarea investițiilor în infrastructură și avantajele comerțului cu zona euro. „Pe termen lung, PIB-ul României ar putea depăși 700 miliarde de euro în 2034”, adaugă el.

Deși leul s-a depreciat recent, ING își menține prognoza de curs valutar la 5,05 lei pe euro pentru finalul anului, fără a exclude fluctuații în perioada următoare. „Piața poate experimenta volatilitate, dar nu considerăm necesar să modificăm prognoza actuală”, concluzionează Posea.