Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Datoria externă a României a ajuns la 220,2 miliarde de euro în iulie 2025, în creștere cu 15,3 miliarde față de aceeași perioadă din 2024. În doar o lună, în iulie, aceasta a crescut cu 8 miliarde de euro, iar serviciul datoriei externe s-a aproape dublat față de 2024. Această majorare ridică semne de întrebare privind presiunea asupra finanțelor statului.
Explicația principală a acestei creșteri este dată de emisiunile externe de obligațiuni și împrumuturile contractate pentru finanțarea deficitului bugetar, precum și refinanțarea datoriei scadente. Statul a realizat o emisiune record de euroobligațiuni, în valoare de 4,7 miliarde de euro pe 9 iulie 2025, una dintre cele mai mari din ultima perioadă pentru România.
Stiridecluj.ro notează că administrația publică a adăugat 13,4 miliarde de euro la datoria externă, în principal din emisiuni de euroobligațiuni și obligațiuni verzi, în timp ce sectorul privat și băncile comerciale au contribuit și ele la majorare. Pe de altă parte, BNR a redus datoria externă, scăzând pozițiile de DST către FMI de la 4,5 miliarde la 3,2 miliarde de euro.
Conform datelor BNR, datoria pe termen lung a crescut cu 16,1 miliarde de euro, semnalând o alegere pentru finanțare pe termen stabil, iar serviciul datoriei externe a fost de 53,2 miliarde de euro, aproape dublu față de anul precedent. Rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 14,6%, arătând o gestionare mai eficientă a maturităților.
AROBS Group a achiziționat o participație majoritară de 65% în GESS Engineering, o firmă din Sibiu ce oferă servicii de testare și validare a sistemelor auto. Compania sibiană deservește producători globali și furnizori de nivel 1 în industria auto.
În România, divergentele privind şomajul rămân mari, iar judeţul Cluj se evidenţiază pozitiv, având o rată a şomajului de aproximativ 1%. În contrast, judeţe precum Teleorman, Vaslui, Mehedinţi sau Dolj înregistrează rate ale şomajului în jur de 9%, arătând dificultăţile economice majore cu care se confruntă.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a declarat că majorarea pensiilor sau a salariului minim pentru anul 2026 nu este planificată și ar contraveni angajamentelor asumate de România la Bruxelles. Aceste subiecte nu au fost discutate nici în coaliția de guvernare.
În august 2025, pensionarii cu venituri lunare peste 3.000 de lei au adus peste 35 de milioane de lei la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, marcând prima aplicare a Legii 141/2025. Această lege aduce schimbări majore în finanțarea sistemului de sănătate după 26 de ani.
