Crizele financiare și deficitul în creștere au urgentat măsuri fiscale dure în România
România se confruntă cu un moment critic, când deficitul bugetar și cel de cont curent ating niveluri alarmante, obligând autoritățile să ia măsuri rapide și hotărâte pentru a stabiliza economia. Potrivit analizei realizate de RoEM, de la începutul anului 2015, țara a adoptat politici pro-ciclice, precum reduceri de taxe, creșteri salariale în sectorul public și investiții ineficiente, ceea ce pe termen scurt a favorizat creșterea economică, dar a slăbit echilibrele financiare. În plus, crize precum pandemia și creșterea costurilor de finanțare au accentuat vulnerabilitățile bugetare.
Situația actuală arată un deficit bugetar cel mai mare din Uniunea Europeană, alături de cel mai mare deficit de cont curent, ceea ce crește riscul de piață și limitează capacitatea de finanțare a statului pe termen lung. Potrivit sursei stiridecluj.ro, echipa RoEM avertizează că măsurile simple, precum reducerea cheltuielilor sau eficientizarea colectării taxelor, nu sunt suficiente pentru a remedia aceste probleme, fiind nevoie de corecții mai ample, mai ales pentru a respecta angajamentele asumate față de Uniunea Europeană.
Printre cele mai controversate propuneri se numără creșterea cotei unice de TVA la cel puțin 21%. Economiștii recomandă această măsură pentru a crește rapid veniturile statului și pentru a descuraja consumul excesiv, în special al bunurilor de import. Pentru a compensa impactul social asupra populației cu venituri mici, specialiștii sugerează introducerea unui impozit progresiv pe venit, pentru a reduce inechitățile generate de majorarea TVA. În acest sens, conform potrivit stiridecluj.ro, Sebastian Pălculescu, analist economic, a menționat că „trebuie găsite soluții echilibrate pentru a nu afecta categoriile vulnerabile”.
Specialiștii clujeni propun o reformă amplă a sistemului fiscal, axată pe extinderea bazei de impozitare și pe creșterea conformării voluntare. Ei consideră că actualul sistem de impozitare a companiilor este prea impredictibil și distorsionat, fiind necesară o uniformizare clară a regimurilor fiscale. De asemenea, se recomandă revizuirea tratamentului fiscal pentru capitalurile negative și înăsprirea regulilor privind deductibilitatea cheltuielilor și creditele de la acționari.
Cercetătorii avertizează că, în loc să majoreze cotele de impozitare, trebuie închise portițele fiscale și întărite controalele administrative. În ceea ce privește impozitarea muncii, cei peste 20 de specialiști sugerează un sistem progresiv moderat, similar cu modelul din Polonia sau Slovacia. Cotele mai mici ar fi aplicate veniturilor mici, în timp ce cele de până la 25% ar acoperi salariile și pensiile mai mari, inclusiv pensiile speciale. De asemenea, se propune eliminarea posibilității de a cumula pensia cu salariul în sectorul public și o apropiere între impozitul pe venit și contribuțiile sociale, pentru o mai bună echitate.
Un alt punct important îl constituie impozitarea averii, pentru a reduce concentrarea bunurilor. În prezent, taxele pe proprietate sunt mici și lineare, favorizând acumularea de bunuri în mâinile câtorva persoane. Potrivit site-ului stiridecluj.ro, RoEM propune impozitare progresivă, de exemplu, cote mai mari pentru a doua locuință sau pentru autoturisme de lux, iar veniturile colectate să fie redistribuite, chiar și parțial, către bugetul central.
Conform specialiștilor, combaterea evaziunii fiscale rămâne o prioritate. Sistemele digitale, precum RO e-Factura și RO e-Transport, au fost pași importanți, dar este necesară continuarea digitalizării ANAF, integrarea bazelor de date și automatizarea verificărilor. Crescerea capacității institutțiilor de a analiza riscul și încurajarea conformării voluntare sunt, de asemenea, sugestii privind creșterea veniturilor fiscale.
Un aspect esențial pentru îmbunătățirea situației financiare îl reprezintă și absorbția fondurilor europene, care, potrivit experților, nu este folosită la potențial maxim din cauza birocrației și lipsei de profesionalism. Simplificarea procedurilor și o mai bună sincronizare între strategiile naționale și prioritățile de finanțare europene sunt pași critici pentru revitalizarea proiectelor de dezvoltare ale țării.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail