Creșterea deficitului comercial și scăderea excedentului în servicii la începutul anului

Creșterea deficitului comercial și scăderea excedentului în servicii la începutul anului

Structura dezechilibrului economic din România arată o creștere semnificativă a deficitului comercial și o reducere a excedentului din serviciile economice. Potrivit informațiilor raportate de stiridecluj.ro, balanta bunurilor a înregistrat un deficit de 8,34 miliarde euro, cu aproape 2 miliarde euro mai mult decât în primul trimestru din 2024.

Pe de altă parte, balanta serviciilor, care de obicei contribuie la atragerea de valută în economie, și-a redus excedentul cu peste 500 milioane euro, coborând astfel la 2,39 miliarde euro. Domeniile care au întâmpinat cele mai mari dificultăți sunt turismul, unde deficitul a crescut cu peste 300 milioane euro, și alte categorii de servicii, care au suferit o diminuare semnificativă a excedentului.

Un alt element îngrijorător este prăbușirea veniturilor secundare. Aceasta include remitentele românilor din străinătate și transferurile guvernamentale, care au evoluat de la un excedent de 957 milioane euro în T1 2024 la un deficit de 138 milioane euro în prezent, marcând astfel o diferență de peste 1 miliard de euro.

De asemenea, investițiile directe ale nerezidenților în România au scăzut la 1,67 miliarde euro, comparativ cu 2,48 miliarde euro în aceeași perioadă a anului precedent. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au atins 2,98 miliarde euro, însă acest avans a fost compensat de retrageri sau rambursări de credite intragrup, care au avut o valoare netă de -1,3 miliarde euro.

La finalul lunii martie, datoria externă totală a crescut ușor, ajungând la 205,4 miliarde euro, marcând o creștere de 514 milioane euro. Din acest total, 76,4% reprezintă datorie pe termen lung, în timp ce 23,6% este datorie pe termen scurt, care a înregistrat o ușoară scădere. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut semnificativ, ajungând la 11,5%, comparativ cu 19,6% în 2024, ceea ce sugerează că România a avut o povară de plată mai mică în această perioadă.