Update cu 6 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Piața imobiliară a marilor orașe din România a suferit schimbări notabile, influențate de noile reglementări fiscale și de fluctuațiile cererii. În Cluj-Napoca, vânzarea apartamentelor s-a accelerat, cu o medie de 67 de zile până la încheierea tranzacțiilor, semnificativ sub cele trei luni din primăvară.
Durata medie de vânzare este mai mare față de București, unde tranzacțiile finalizează în 51 de zile, însă Cluj rămâne un centru imobiliar foarte activ și scump. Apartamentele costă peste 3.000 euro/mp, cu prețuri care pot ajunge până la 180.000 de euro în zonele periferice.
Ultimul trimestru a arătat o scădere cu 30% a ofertelor noi la nivel național, iar stocul limitat a amplificat presiunea asupra prețurilor. Conform stiridecluj.ro, piața locală este foarte competitivă, cu investiții orientate spre proiecte noi și de lux, susținute de cererea puternică a tinerilor profesioniști.
În alte orașe, Brașovul întâmpină dificultăți în vânzarea apartamentelor, ajungând la o durată medie de 70 de zile, în timp ce Timișoara se menține dinamică, cu 54 de zile până la încheierea unei tranzacții. Specialiștii afirmă că majorarea TVA a grăbit deciziile de cumpărare recent.
Doi fermieri din vestul și centrul țării au lansat o idee nouă pentru a-și vinde cartofii fără intermediari: automate care funcționează non-stop, permițând clienților să cumpere direct de la producători. Primul astfel de dispozitiv a fost instalat în Șinteu, județul Bihor, de Jaroslav Zetocha, un agricultor de origine slovacă.
Din 1 noiembrie 2025, facturile la electricitate și căldură vor crește din nou pentru consumatorii români. Asociația Energia Inteligentă subliniază că principalul motiv este scumpirea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență, o taxă aplicată tuturor consumatorilor de energie, indiferent de venit sau localitate.
În octombrie 2025, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a emis alerte și a dispus retragerea de urgență a unor produse considerate periculoase pentru sănătatea publică. Măsurile au vizat supermarketuri din Iași și alte orașe, ca parte a campaniei „Toleranță zero față de abaterile care pot pune în pericol sănătatea publică”.
Un nou proiect de lege inițiat de AUR propune plafonarea tarifului pentru apa potabilă la maximum 0,2% din salariul minim net. Scopul este de a facilita accesul populației la apa potabilă, în condițiile creșterii semnificative a facturilor la utilități.
