Alin Tișe critică dur modul în care Guvernul abordează reducerea cheltuielilor publice
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a lansat critici puternice la adresa modului în care Guvernul discută despre reducerea cheltuielilor publice. El susține că dezbaterea recentă s-a transformat într-un „joc absurd de cifre”, fără o analiză corectă a efectelor. „Văd în ultima perioadă o veritabilă tombolă a cifrelor, vehiculată în spațiul public, având ca scop reducerea cheltuielilor publice, în speță a cheltuielilor cu salariile angajaților din primării, consilii județene etc.”, a declarat Tișe.
El a atras atenția asupra faptului că discuțiile se concentrează pe reduceri procentuale ale salariilor, dar fără a clarifica că acestea vizează costurile și nu numărul angajaților. „Se vorbește obsesiv de reducerea cheltuielilor cu salariile cu 10%, ba cu 15%, ba chiar cu 45%, dar nimeni nu sesizează că vorbim de o reducere a cheltuielilor, nu a numărului de persoane. Trebuie să reducem cheltuielile cu salariile unor instituții, nu oamenii! Vreau măsuri inteligente, eficiente, nu victime.”
Alin Tișe a prezentat și variantele prin care statul ar putea reduce bugetele pentru salarii într-un mod corect, incluzând plafonări, reorganizări și digitalizări, alături de alte metode de eficientizare. Potrivit stiridecluj.ro, el susține că „dacă statul fixează un obiectiv clar – reducerea masei salariale cu un anumit procent – soluțiile pot fi multiple și adaptate: plafonări, reorganizări, redistribuiri, externalizări, limitări de sporuri, raționalizări de posturi neesențiale sau chiar digitalizări care aduc economii.”
În opinia sa, reforma adevărată nu înseamnă tăieri mecanice de personal, ci o creștere a eficienței și responsabilității. Tișe a mai remarcat că dezbaterea despre reduceri a devenit, în ultimul timp, una cu puternic caracter electoral. „Reforma adevărată nu înseamnă să numeri câți oameni dai afară, ci să demonstrezi că poți să cheltui mai puțin și să faci mai mult. Poate că așa încetează acest bingo bugetar devenit obsesiv electoral!”
