Atenție la oboseala de primăvară: poate fi apneea obstructivă

Oboseala și lipsa de energie ce apar frecvent la începutul primăverii pot indica astenia sezonieră, dar, în unele cazuri, acestea pot semnala o tulburare gravă de somn, cum ar fi apneea obstructivă. Avertizarea vine din partea medicilor cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, marcată pe 13 martie. Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, face lumină asupra acestor simptome.

👉 Diferențele între astenia sezonieră și apneea obstructivă

Potrivit digi24.ro, astenia de primăvară apare ca o reacție temporară a organismului la variațiile de lumină și temperatură, în timp ce apneea obstructivă în somn este o afecțiune cronică, severă, caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul nopții. „În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite”, explică dr. Scridon.

Semnalele de alarmă care indică posibila existență a apneei obstructive includ sforăitul puternic, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire.

👉 Factori care agravează apneea și riscuri asociate

Primăvara poate intensifica simptomele apneei de somn, în special pentru cei cu alergii sezoniere. „Alergiile pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respirația pe timpul nopții și poate accentua sforăitul și episoadele de apnee”, atrage atenția medicul. Riscul de apnee în somn este mai crescut la persoanele supraponderale, la cei cu circumferință mare a gâtului, bărbați, persoanele de peste 40 de ani, fumători sau consumatori de alcool seara.

Diagnosticarea apare prin studii de somn, care se pot realiza fie în laborator, prin polisomnografie, fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu. Netratată, apneea în somn poate determina complicații severe, cum ar fi hipertensiunea arterială, infarctul miocardic și sindromul metabolic.